Niculae Dușu este proprietarul Celco SA, unul dintre cei mai importanți producători de materiale de construcţii din România.
Omul de afaceri din Constanța are în desfășurare investiții
de peste 4,5 milioane de euro care vizează atât achiziți de noi echipamente
performante, cât și programe de cercetare și dezvoltare de produse și
implementarea unui sistem de monitorizare a consumului de energie.
Totodată, antreprenorul este în plin proces de derulare a
unor achiziții de terenuri pentru zăcământ de calcar, înnoirea parcului de
motostivuitoare și repunerea în funcțiune a sistemului de linii ferate
industriale interioare și exterioare la fabrica de BCA.
„Investim constant în programe de cercetare și dezvoltare, ne
aliniem la toate cerințele europene în domeniu, investim anual în automatizare
și digitalizare”, ne-a spus Niculae Dușu. Întrebat care a fost cea mai mare
realizare a sa, omul de afaceri a declarat că se mândrește cu fabrica de var, o
investiție greenfield.
Niculae Dușu critică schimbarea permanentă a legislației,
populismul exagerat, inechitățile sociale legislative și lipsa investițiilor în
infrastructură. El consideră că oamenii de afaceri trebuie să aibă o atitudine
responsabilă față de firmele pe care le dezvoltă, față de angajați și față de
societate.
Omul de afaceri este încrezător în colectivul companiei care are cultura, capacitatea și resursele necesare pentru a face față provocărilor viitorului. Antreprenorul susține traiul sănătos și are grijă ca produsele Celco să fie realizate cu mare responsabilitate față de mediul înconjurător. Acordă o atenție deosebită comunității unde își desfășoară activitatea și contribuie activ la creșterea numărului de construcții durabile, ecologice și eficiente energetic.
Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.
Elis Pavaje, liderul pieței de pavaje din România, deținut familia Goța, intră într-o nouă etapă de dezvoltare. Proprietarii businessului și-au propus să evolueze de la statutul de firmă care produce și vinde pavele si borduri la cel de companie care propune un întreg concept de design integrat pentru clienții săi.
În acest context,
începând cu această lună, compania lansează 4 stiluri noi integrate de
amenajare exterioară, care conțin elemente de design potrivite oricărei
locuințe.
Stilurile, denumite
Nordic, Carpatin, Iberic și Regal înglobează atât pavaje, borduri cât și
mobilier de exterior din beton, produse de decor sau focare, oferind clienților
posibilitatea de a se inspira și de a își transforma grădina sau curtea într-o
zonă de relaxare pentru întreaga familie și care este în perfectă armonie cu
design-ul locuinței.
˝În contextul unui focus pe dezvoltarea produselor
premium și a lucrărilor rezidențiale, intenționăm să oferim valoare adăugată
clienților noștri prin intermediul conceptelor integrate și a calității
produselor pe care le oferim. Anul trecut am reușit o creștere de 11% a cifrei
de afaceri. Creșterea pe care o preconizăm pentru 2019 vine pe fondul investițiilor
pe care le-am făcut în fabrici, showroomuri, linii de producție și nu în
ultimul rând pe dezvoltarea și poziționarea brandului Elis.˝ a declarat Emil
Goța, director general Elis Pavaje.
Pentru anul în curs, conducerea Elis Pavaje estimează o creștere a cifrei de afaceri de 10%, până la 200 de milioane de lei.
Produsele pot fi
vizionate în showroomul inaugurat pe 18 aprilie 2019, la fabrica Elis din
Secuienii Noi, județul Neamț. Cu peste 5.000 mp amenajați, acest al 3-lea
showroom este cel mai mare din România, iar în cadrul său se pot găsi toate
gamele Elis Premium și Standard, precum și produse de grădină ca și jardiniere,
focare sau bănci. Acest showroom reprezintă ultima etapă a unei investiții de
10 milioane de Euro în punctul de lucru de la Secuienii Noi.
Înființată în 1991,
în Petrești, județul Alba, compania Elis a reușit să crească semnificativ cifra
de afaceri, în special în ultimii 15 ani, de la 4,6 milioane de lei în 2001 la
179 milioane în 2018 și la o echipă de peste 385 de angajați la final de an.
Mai mult, o a 4-a
fabrică Elis urmează a fi inaugurată în semestrul 2 al anului în curs, în Vințu
de Jos, Jud. Alba. Fabricile vor asigura
la momentul respectiv un volum total de 20.000mp pavele/ zi.
Produsele Elis sunt disponibile în reţelele de bricolaj, într-o reţea vastă de distribuitori, precum şi în showroom-urile proprii din Petreşti (Alba), Stoeneşti (Prahova) și cel menționat din Secuienii Noi (Neamt). Mai multe detalii puteți afla pe www.elis.ro
Înființat în anul 2000, grupul Carmistin reprezintă unul dintre cei mai mari jucători din industria agro-alimentară din România. În componența sa se află mai multe companii care compun un lanț ce pornește de la cultivarea pământului, creșterea animalelor și ajunge până la vânzarea produselor din carne în cele peste 150 de magazine ale grupului.
Carmistin este în acest moment unul dintre cei mai importanți traderi în industria cărnii și liderul celui mai puternic grup de business din sectorul agroalimentar. Este condus de o echipă de management cu o medie de vârstă de doar 33 ani, care și-a propus o strategie indrăzneață de investiții majore și mai ales o mentalitate diferită în afaceri.
În prezent, Carmistin este compus din mai bine de zece
companii, între care Avicarvil, Avicarvil Foods, Avirom, Porcellino, Pajo
Agricultură sau Pajo Holding. Numărul total al angajaților depășește 2.000 de
persoane.
În 2017, grupul a raporat profituri cu peste 30% mai mari
decât în anul anterior. Creșterile importante se datorează modernizării
liniilor de producție, introducerii de noi tehnologii în procesul de creștere a
animalelor, dar și unei strategii robuste de reducere a costurilor, ne-au
declarat reprezentanții companiei.
„Dacă mă uit la cifrele realizate de noi, dar și de ceilalți
jucători locali, pot spune că fermierii români și România au evoluat foarte
mult în ceea ce privește productivitatea și soluțiile optime pentru creșterea
animalelor. Avem în acest moment una dintre cele mai bune soluții pentru
proteină animală de pe piață europeană, iar produsele noastre sunt competitive
calitativ dar și ca preț“, spunea, în vara anului trecut, Iustin Paraschiv,
președintele Carmistin.
Creșteri pe toate liniile
Afacerile grupului agricol sunt structurate în patru mari
linii de business, cea mai importantă fiind creșterea, abatorizarea și
comercializarea puilor, cu o capacitate de producție de 20 milioane de pui
anual.
Și fermele de creștere a porcinelor (Carmistin are o
capacitate de producție de 200.000 porci/an) au fost retehnologizate anul
trecut, ceea ce, alături de schimbarea raselor de creștere și a procesului de
nutriție, a dus la majorarea profitului operațional cu 48,7%, până la 17,7
milioane de lei, la venituri de 148,5 milioane de lei.
Pe lângă fermele de creștere și abatorizarea a puilor și
porcinelor, grupul mai operează și cea mai mare fermă de creștere și îngrășare
a taurinelor din România, cu o capacitate de producție de 10.000 de capete/an.
90% din producție merge la export, mai ales pe piețele din
Estul Mijlociu precum Turcia, Irak, Iordania, Liban sau Israel, iar anul 2017 a
fost unul foarte lucrativ pe acest segment. „Cererea a fost pentru animale mai
mari și mai grele. Dacă în anii anteriori media de greutate la export este de
500 de kilograme, în 2017 această a crescut la circa 560 de kilograme, iar asta
a fost foarte bine pentru noi pentru că valoarea adăugată vine din îngrășarea
animalelor“, spune omul de afaceri ploieștean.
Rezultatele fermelor n-ar fi fost însă atât de bune dacă
grupul n-ar fi avut în componentă și divizia de producție a furajelor și
nutrețurilor, companiile Pajo Agricultură și Pajo Holding. În urmă măririi
capacității de producție și însilozare a putut fi asigurat un preț constant al
nutrețurilor pe parcursul întregului an, ceea ce a făcut activitatea mai
eficientă prin predictibilitate, spune președintele Carmistin. De asemenea,
Pajo a devenit cel mai mare producător de furaje insacuite din România.
Avantaj de moment
România a investit mult în bunăstarea animalelor și în modul în care decurge procesul de producție. În multe domenii suntem peste producătorii europeni care operează ferme vechi, nemodernizate. Însă suntem în continuare prea dependenți de genetică europeană și de fermele europene de reproducție“, spune Iustin Paraschiv. Faptul că nu mai există cercetare în domeniul zootehnic românesc este doar una dintre probleme. Dezvoltarea comerțului modern va pune o presiune importantă pe fermierii mici, crede tânărul om de afaceri și sectorul se va consolida.
„Fermierii mari vor fi și mai mari, iar o parte dintre cei mici vor dispărea. Rămâne să vedem cât de bun este acest fenomen pentru agricultură locală și pentru economia românească în general“, conchide Paraschiv.
Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.
Cunoscut în întreaga țară, grupul de farmacii DONA face parte dintr-un conglomerat de firme care îl au ca numitor comun pe medicul Eugen Marcel Banciu.
În 1992, a renunțat
să mai profeseze și și-a început drumul în antreprenoriat. Prima firmă a lui
Banciu, Farmexpert, este vândută în 2013 doar pentru a face loc unui nou
business în același domeniu: SIEPCOFAR.
Acum, grupul DONA este format din firmele SIEPCOFAR SA, DONA
Logistică și Dona Marketing Grup. „Am început cu o farmacie şi astăzi lanţul de
farmacii Dona reuneşte peste 300 de unităţi. Prezenţi pe o piaţă marcată de
incertitudini şi plină de provocări, am demonstrat că Dona este o construcţie
de business solidă, bine organizată, optimizată din punct de vedere
operaţional, cu know-how consistent, instrumente şi proceduri de lucru
eficiente, care asigură baza pentru o dezvoltare sănătoasă şi susţinută, pe
termen lung”, spune Eugen Banciu, preşedintele grupului Dona.
Grupul DONA a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 230
milioane euro și o dublare a profitului față de anul precedent. Printre
realizările din 2017 se numără extinderea rețelei de farmacii și dezvoltarea
activității noului depozit DONA. Logistică, unul dintre cele mai mari din
România, care lucrează în prezent pentru peste 300 de clienți.
Suma totală a investițiilor realizate în 2017 s-a ridicat la 5 milioane euro. Pentru 2018, reprezentanții companiei își propun o creștere cu 21,5% a cifrei de afaceri, susținută în special de dezvoltarea activității de distribuție și a rețelei de farmacii. Bugetul de investiții pentru anul 2018 a fost de 4 milioane de euro.
Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.
Fost elev al liceului militar și al școlii de ofițeri de tancuri, Ștefan Vuza a renunțat la cariera în armată în 1990 și a devenit student la ASE. Încă din timpul facultății s-a implicat în tot soiul de afaceri, în special în zona comerțului.
A vândut, de pildă, struguri sau vin. Unele tranzacții i-au adus profituri frumoase, altele au ieșit pe pierdere, însă în cele din urmă a învățat câte ceva din fiecare experiență.
Prima afacere serioasă a fost deschiderea unui centru comercial
cu standuri de închiriat în Roman. Au urmat în scurt timp mai multe centre
similare în zona Moldovei și, mai apoi, s-a ajuns la 14 astfel de unități în
jumătatea de nord a țării.
Vuza spune că veniturile din afacerile respective erau
predictibile, așa că, bazându-se pe capitalul deja acumulat și pe cel care urma
să vină, a participat la finele anilor ’90 la licitația pentru privatizarea
fabricii Contactoare Buzău. În câțiva ani, omul de afaceri a achiziționat mai
multe fabrici de stat din domenii care de care mai diverse: industrie chimică
(Chimcomplex Borzești), textile (Iașitex Iași), Uzuc Ploiești (echipamente
industriale), piese și subansamble (Sinterom Cluj Napoca) sau celuloză și
hârtie (Someș Dej).
Între faliment și succes
Perioada de tranziție, concurența acerbă din țară și
străinătate, criza economică, dar și simple calcule care demonstrau că activele
unei societăți erau mai valoroase decât activitatea desfășurată de aceasta au
făcut ca o bună parte din fostele întreprinderi comuniste cumpărate de Vuza să
își reducă treptat turația motoarelor și, în cele din urmă, să fie închise. În
unele cazuri, activitatea a fost relocată.
Nu aceeași soartă a avut-o fostul combinat chimic de la
Borzești de lângă Onești, județul Bacău. Chimcomplex funcționează și azi și o
duce din ce în ce mai bine.
În 2017, compania a avut o cifră de afaceri de 242 de
milioane de lei și 768 de angajați, față de 184 de milioane de lei și 742 de
salariați în 2016. În primăvara lui 2018, firma a anunțat că intenționează să
investească 10 milioane de dolari în extinderea capacității de producție a
clorurii de calciu, ca urmare a creșterii cererii pentru această substanță pe
piața internațională.
Oltchim, de la agonie la extaz?
Însă cea mai importantă investiție a Chimcomplex ar urma să
fie achiziția celor mai importante active ale combinatului Oltchim.
După o tentativă de privatizare eșuată în 2012, în ianuarie
2013 Oltchim a fost declarată insolventă. O nouă încercare de privatizare nu a
reușit să găsească un cumpărător serios, așa că administratorii și creditorii
au decis să vândă activele viabile.
Iar la licitația din toamna lui 2017 Chimcomplexul lui Vuza a fost declarat câștigătorul pentru uzinele de clorosodice, oxi-alcooli și polioli, pentru departamentul de servicii pe teren, pentru vagoanele de marfă deținute de Oltchim și parțial pentru instalațiile VCM/PVC.
Suma oferită, de 127 de milioane de euro plus TVA, nu fusese
plătită încă la momentul scrierii acestor rânduri. Totuși, la mijlocul lui
noiembrie 2018, Chimcomplex a transmis Bursei de Valori București un comunicat
prin care anunța iminenta închidere a tranzacției, dar și faptul că avea ca
parteneri financiari banca elvețiană Credit Suisse, banca rusească VTB Bank
(Europe), traderul american de chimicale Tricon Energy și SCR (Serviciile
Comerciale Române, grupul de companii controlat de același Vuza).
„Începerea discuțiilor exclusive cu doi finanțatori europeni
de top marchează o etapă importantă în dezvoltarea Chimcomplex și deschide
calea pentru finalizarea cu succes a achiziției activelor Oltchim”, preciza
Vuza.
Dacă totul se va finaliza cu bine, omul de afaceri clujean
își va putea vedea visul cu ochii: Compania Română de Chimie (CRC), o sinergie
între Chimcomplex și Oltchim și un viitor jucător major pe piața regională.
„Planul de afaceri al acestei noi entități este fundamentat pe relansarea chimiei românești, incluzând posibilitatea de creștere a producției industriale la peste un miliard de euro anual, în șapte ani de la preluare, precum și crearea a peste 9.000 de locuri de muncă pe orizontală și verticală”, se arăta în documentele care anunțau apariția CRC.
Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.
Compania Mathaus, fostă Arabesque, deținută de familia Rapotan, are peste 3.000 de angajaţi, o rețea de 38 centre comerciale și depozite în România, Ucraina, Bulgaria și Republica Moldova, iar forța logistică este asigurată de cele peste 1000 de camioane specializate.
Pe fondul creșterii consumului, care a determinat o
dezvoltare rapidă a pieței de construcții, business-ul controlat de familia
Rapotan și-a continuat avansul în 2017, raportând la Ministeul de Finanțe o
cifră de afaceri de peste 372 de milioane de euro, față de 353 de milioane de
euro în anul 2016.
Cu toate acestea, din cauza investițiilor de peste 10
milioane de euro realizate în rebrandingul magazinului MatHaus de pe calea
Vitan, dar şi în modernizarea altor unităţi Arabesque, profitul Mathaus nu și-a
mai păstrat creșterea obișnuită din ulțimii ani, rămânând la două milioane de
euro.
Concomitent cu procesul de rebranding, în compania Mathaus a avut loc și o extindere a flotei de transport.
Arabesque, compania pe structura căreia are loc dezvoltarea familiei Rapotan, a fost fondată în anul 1994, în Galați. Treptat, compania și-a extins afacerile peste granițe, iar în anul 2005 a intrat pe piața din Republica Moldova și a deschis un magazin la Chișinău.
Extinderea a fost urmată de deschiderea unui centru în Ucraina, sub numele de Budmax, și apoi în alte două state: Serbia și Bulgaria.
Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.
Este unul dintre cei trei membri fondatori ai grupului Energobit. Ștefan Gadola, Peter Pal și Ioan Socea erau colegi la RENEL. Imediat după Revoluția din decembrie 1989, cei trei au luat calea antreprenoriatului.
Astfel, din aprilie 1990, Ștefan Gadola împreună cu cei doi
colegi au devenit proprii patroni, dar și angajați. Ani la rând au dezvoltat
businessul, care după anul 2000 a luat amploare.
Înainte de criza financiară Energobit ajunsese la rezultate
financiare de câteva zeci de milioane de euro. În 2012, cei trei
„energeticieni“ au ales să dea curs ofertei fondului polonez de investiții
Innova Capital. Valoarea tranzacției nu a fost comunicată la acea dată, însă
presa de business a scris că fiecare dintre cei trei fondatori a plecat acasă
cu o sumă de 20 de milioane de euro și un pachet nesemnificativ de acțiuni.
Salvarea Energobit
În perioada 2014-2017, compania a plutit în derivă,
managementul ales de fondul de investiții nereușind să obțină rezultate
financiare la fel de bune precum cei trei antreprenori. Astfel, în toamna
anului 2017, Gadola și ceilalți doi parteneri au făcut, din nou, o mișcare
inteligentă: o injecție de capital, în valoare de 40 de milioane de lei, prin
care și-au majorat participația.
Majorarea de capital din septembrie 2017 a fost destinată
„susținerii creșterii companiei prin asigurarea de capital de lucru, extinderii
capacităților actuale de producție și a dezvoltării de noi produse și
servicii”, anunțau la acel moment cei trei fondatori ai companiei. În 2017,
Energobit a reușit să-și reducă pierderile de aproape 4 ori, de la peste 8
milioane de euro, cât erau în 2016, la puțin peste două milioane de euro,
înregistrând totodată o cifră de afaceri de peste 46 milioane de euro, în
creștere ușoară față de rezultatul raportat în anul precedent.
Aceste rezultate s-au îmbunătățit în ultimul trimestru al
anului trecut, întrucât Ștefan Gadola, Pál Péter și Ioan Socea au lucrat mai
strâns cu echipa de management, condusă la acea vreme de Carmen Neagu, cu
privire la noile inițiative de creștere a companiei, și împreună cu Innova
Capital și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au
coordonat dezvoltarea viitoare a companiei. În acest an, compania a cunoscut o
redresare semnificativă, reușind să obțină pe lângă performanțe bune și noi
contracte importante, atât în țară, cât și în străinătate.
Investiții de anvergură
Ștefan Gadola este unul dintre cei mai mari investitori
imobiliari din județul Cluj. Antreprenorul a achiziționat, în ultimii ani, mai
multe active imobiliare, terenuri, clădiri vechi sau chiar teren agricol.
În urmă cu doi ani, a renovat și redeschis restaurantul
Chios din Parcului Mare din inima Clujului său, după cum a fost denumit după
1989, Parcul Central „Simion Bărnuțiu”. „Restaurantul nu e un business din care
să te aștepți să recuperezi repede banii. Avem răbdare”, a spus Gadola către
presa locală.
Restaurantul cumpără multe produse de la fermierii din jurul Clujului, prin această acțiune încercând să susțină asociațiile create în acest sens. „La nici 35 de kilometri de Cluj există o mare problemă, se înregistrează o rată foarte mare de abandon școlar, iar această asociație pe care o sprijinim lucrează pentru a îmbunătăți lucrurile. Sunt azi copii care știu să scrie și care știu cât face 2+2 și care acum un an nu știau. Există acolo grupuri de voluntari care lucrează pentru asta și au creat și proiectul acestei sere unde se cultivă mentă”, spunea, în urmă cu un an, presei locale, Ștefan Gadola.
Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.
Mihai Anastasescu este un antreprenor discret. Îi place să construiască și să dezvolte businessuri de anvergură. Nu apare la evenimente publice, astfel că nu există nicio fotografie cu omul de afaceri în presa de business sau în ziarele și revistele din Câmpina și Ploiești.
Probabil, acesta este și motivul pentru care Mihai Anastasescu dorește să nu iasă în față ca persoană publică și lasă businessurile pe care le construiește și le dezvoltă să „vorbească” despre el.
În urmă cu trei ani, Consiliul Concurenței a dat undă verde tranzacției prin care cei doi parteneri Mihai Anastasescu și Mihai Tufan au decis să își împartă businessurile pe care le-au construit împreună. În prezent, Mihai Anastasescu și familia sa dețin 10 companii, care în total au aproximativ 1.300 de salariați.
În 2017,
cifra de afaceri cumulată a tuturor celor 10 companii depășea 560 de milioane
de lei. Cea mai mare companie pe care o deține din punct de vedere al cifrei de
afaceri este Neptun SA. Această companie, cu o tradiție de peste 100 de ani, a
devenit societate pe acțiuni cu capital privat românesc din anul 2000.
În prezent este structurată pe patru divizii importante:
transmisii mecanice, echipamente industriale, energie și retailul de
combustibili. În ultimele două decenii, Neptun a devenit cel mai important
fabricant de transmisii mecanice din România, iar produsele fabricate la
Câmpina ajung atât la producătorii automotive prezenți la noi, cât și în
străinătate.
Dezvoltarea continuă
În 2017, ETU Oil&Gas, divizie a firmei Neptun SA, a deschis cea mai mare stație din carburanți din România. Benzinăria are 6.000 de metri pătrați și include pe lângă stație un market și o terasă. Spre comparație, un supermarket are o suprafață medie de 6.000-8.000 de metri pătrați. Prin noua investiție, rețeaua ETU Oil&Gas a ajuns la trei stații.
Reprezentanții companiei ne-au declarat că au în vedere deschiderea celei de-a patra benzinărie ETU, de data aceasta fiind depășite granițele județului Prahova, fără a detalia însă unde va fi amplasată noua stație.
În ceea ce privește rezultatele pe care le așteaptă compania
pentru 2018, conducerea Neptun SA estimează o creștere a cifrei de afaceri cu
aproximativ 15%, față de rezultatul de anul trecut, când rulajul a depășit 120
milioane de lei.
Aceste rezultate au determinat London Stock Exchange Group
să includă compania din Câmpina în catalogul „1000 Companies To Inspire
Europe”, analiștii Bursei din Londra identificând astfel în Neptun o companie
cu un ritm mediu anual de creștere de peste 100% în ultimii trei ani, cu o rată
a angajărilor considerabilă și cu performanțe care au depășit companiile din
același domeniu de activitate.
Pe lângă aceste investiții mai trebuie amintit faptul că Mihai Anastasescu, prin firma Soceram, a preluat în concesiune două terenuri cu o suprafață totală de circa 8,5 hectare de teren, reprezentând Platoul Muscel, unde a început amenajarea unui parc de agrement atât pentru câmpineni cât și pentru turiști. Amenjarea a început în urmă cu câțiva ani, prima fază a proiectului fiind deja realizată, iar în anii următori omul de afaceri dorește să finalizeze investiția, care depășește cinci milioane de euro.
Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.
Grupul Erbașu a fost fondat în 1990 de Mihai Erbașu, iar fiii săi, Cristian și Alexandru, împreună cu unchiul lor, Ion, sunt cei care duc astăzi mai departe moștenirea celebrului om de afaceri. Pe lângă afacerile din zona construcțiilor civile și industriale (unde intră și producția de confecții metalice, prefabricate sau mixturi asfaltice), cei din familia Erbașu mai controlează companii și în imobiliare, agricultură și zootehnie, industria alimentară (unde dețin fabrica de prelucrare a laptelui Erbalact) sau în domeniul hotelier.
Hotelul Ibis Styles Erbas din Capitală, de pildă, a fost
redeschis în iulie 2018, după ce Construcții Erbaşu a investit patru milioane
de euro în renovare. Este prima unitate de cazare din București afiliată la
lanțul Ibis Styles și a doua din țară. Hotelul este situat în zona de nord a
orașului, în apropiere de zona de business Aviației-Pipera, și este operat de
grupul polonez Orbis.
Investiții și contracte
Cristian Erbaşu a fost menționat în 2018 în presa autohtonă
ca fiind implicat, în asociere cu un alt om de afaceri (Daniel Piţurlea), în
proiectul Arbo Residence, un ansamblu rezidențial cu 1.000 de locuințe ce va fi
ridicat pe un teren de șase hectare în Mogoșoaia, lângă București. Se estimează
că investiția necesară va atinge nivelul de 70 de milioane de euro, din care 20
de milioane de euro s-au alocat deja în 2018. În prima fază a proiectului se
vor construi 300 de locuințe, ce ar trebui finalizate până în decembrie 2019.
Întreg complexul ar trebui să fie gata în 2022.
Dar lucrurile se mișcă și în zona construcțiilor pentru
terți. După ce veniturile din acest domeniu pe 2016, 2017 și 2018 au fost
relativ constante, familia Erbașu se așteaptă la o creștere semnificativă a
cifrei de afaceri începând din 2019, având în vedere contractele deja semnate.
Printre altele, este vorba despre 179 de milioane de lei plus TVA pentru
reabilitarea termică a 74 de blocuri în sectorul 6 din Capitală și de un
contract de 210 milioane de lei plus TVA acordat asocierii Construcții Erbașu
SA – Concelex SRL – Terra Gaz Construct SRL pentru reconstrucția stadionului
Steaua din București. Noua arenă, cu o capacitate de 30.500 de locuri, ar
trebui să fie gata până la EURO 2020, când ar trebui utilizată pentru
antrenamentele echipelor participante.
Tot anul trecut, asocierea Trameco – Vahostav – Construcții
Erbaşu – Grafic Tends a fost desemnată de Compania Națională de Administrare a
Infrastructurii Rutiere (CNAIR) drept câștigătoarea licitației pentru amenajarea
nodului rutier dintre Centura București și DJ401 București-Berceni. Valoarea
proiectului este de 146 de milioane de lei plus TVA. Nu poate fi trecut cu
vederea nici contractul de peste 70 de milioane de lei plus TVA pentru
ridicarea, în parteneriat cu Selina SA, a unei săli polivalente cu 5.000 de
locuri în Oradea.
O țintă ambițioasă
Proiectele de mai sus vin după o perioadă mai puțin fastă,
mai ales în zona de lucrări de infrastructură de transport. Omul de afaceri
Cristian Erbașu se plângea destul de recent că firma sa de construcții a luat
parte într-un an la licitații pentru drumuri și autostrăzi în valoare de trei
miliarde de euro și i s-a atribuit doar un contract de circa 30 de milioane de
euro.
Totuși, noile lucrări în care va fi implicat grupul Erbașu
se vor adăuga la un portofoliu deja impresionant. De-a lungul anilor, compania
controlată de familia Erbașu a fost protagonista, printre altele, a unor mari
proiecte de construcții și reabilitări, cum ar fi bazinele de înot din
București (Steaua și Dinamo), Focșani și Titu, sala polivalentă din Alexandria,
complexul Business Vitan din Capitală, hotelul Ibis Styles Bucharest, stadionul
din Turnu Măgurele, gara din Călărași, complexul expozițional din Constanța,
stațiile de epurare din Timișoara, Târgoviște și Dorohoi plus numeroase
supermarketuri, fabrici, clădiri rezidențiale și imobile de birouri.
Nu trebuie uitate nici alte lucrări de importante realizate
de companie, cum ar fi rețelele de apă, canal și drumuri în cartierele Vatra
Nouă, Străulești, Odăi și Giulești din București, hipodromul și parcul
municipal din Ploiești, alte rețele de apă, canal, gaze, termoficare și
construcții de drumuri în mai multe județe din țară, dar și reabilitarea
termică a peste 1.000 de blocuri din Capitală.
Iar lucrurile nu ar trebui să meargă decât spre bine, cred reprezentanții familiei, care spuneau recent că își doresc ca peste un deceniu firmele lor să fie active și peste hotare, iar cifra de afaceri a grupului să atingă nivelul de un miliard de euro.
Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.
Modul în care se concep tacticile şi strategiile şi alegerea
momentului în care acestea se pun în practică fac diferenţa în lumea
businessului. Procesul de luare a deciziilor este extrem de important in
dezvoltarea sănătoasă a oricărei companii, aşa că suportul oferit de
specialişti este un mare avantaj pe care un management profesionist se poate
baza. Asta pentru că, indiferent de companie, este aproape imposibil ca resursa
umană internă să rivalizeze cu expertiza vastă, în domenii dintre cele mai
diverse, pe care o pun la dispoziţia partenerilor companiile de top din
domeniul consultanţei în management.
Unul dintre liderii acestui sector destul de nişat al pieţei de
consultanţă este Krind International. Compania se adreseaza clienţilor din
sectorul privat și public, pe care îi asistă în evaluarea punctelor forte și
punctelor slabe pentru a stabili cea mai bună strategie pentru
dezvoltare. Mai mult, Krind se ocupă cu
gestionarea fiecărui aspect ce ţine de dezvoltarea afacerii, cum ar fi
expansiunea pe noi segmente de piata sau transformarea unui departament intern.
Servicii de top
Informaţiile şi know-how-ul aduc
oricărui business un imens avantaj competitiv. De aceste lucruri sunt
conştienţi şi specialiştii Krind, care folosesc cele mai noi soluţii de
business şi analize de piaţă pentru a asista clienţii în fiecare etapă. În
plus, oferă îndrumare şi sunt alături de parteneri în gestionarea oricărei
provocari pe care aceşti o pot întâmpina.
Prin expertiza sa în 12 industrii şi 10 linii de servicii, Krind evaluează deciziile de management utilizând o combinație de practici internaționale și expertiză locală, urmând apoi să proiecteze și să implementeze soluții personalizate. Strategia de execuție include metode dovedite, un personal extrem de calificat și o abordare receptivă în gestionarea rezultatelor.
Motivațiile antreprenorilor pentru a-și vinde firmele sunt diverse și sunt adesea oglindirea etapelor profesionale și personale în care se află. Pentru unii...
