Top 100 antreprenori

În doar câțiva ani, Horațiu Țepeș a reușit să impună Bilka, brandul pe care l-a creat, ca lider al pieței românești de țiglă metalică. Apoi, compania fondată la Brașov a devenit cel mai mare producător de profil din Europa de Est. Pasul următor este ușor de ghicit – antreprenorul își propune să facă din companie liderul pieței de acoperișuri din toată Europa. „Este o țintă pe termen lung și avem strategia și resursele necesare să ajungem acolo”, este convins Horațiu Țepeș. Până acum, toate planurile antreprenorului s-au realizat „la virgulă”, așa că are toate motivele să fie optimist. Primele acoperișuri   Povestea BILKA își are punctul de plecare în anul 2004. Încă pe băncile școlii, Țepeș se angajează la o companie slovacă. Învață repede tot ce se poate despre acoperișuri, realizează că piața românească este la început și observă multe nișe neexploatate. Așa că obține permisiunea patronului slovac să-și deschidă la Făgăraș o firmă care să se ocupe de distribuție. Devine antreprenor, dar își păstrează jobul. Asta până în 2007, când compania pentru care lucra este vândută către Lindab. În acel moment alege să se concentreze pe propria afacere. Decizia s-a dovedit cât se poate de inspirată. În doar un singur an, antreprenorul își crește cifra de afaceri de nu mai puțin de zece ori.  Apoi, deși criza începe să se facă simțită, face următorul pas: producția. Investește aproximativ 400.000 de euro, o sumă mare pentru nivelul la care se afla atunci compania, într-o linie de producție și în alte utilaje. Din momentul acestei investiții, BILKA a început să urce an de an în topul producătorilor de acoperișuri metalice. Deși compania a ajuns repede lider de piață, Horațiu Țepeș a continuat strategia, construind noi spații de producție și achiziționând utilaje de ultimă generație. Astfel, în urma unui plan de investiții de 10 milioane de euro, Țepeș a cumpărat și a utilat platforma Romlag, care a aparținut fabricii Rulmentul Brașov. Apoi, în urmă cu un an, cu 5,5 milioane euro, BILKA a achiziționat platforma Hidrome-canica 2 Brașov. Prin adăugarea noii suprafețe la cei 4,5 hectare, pe cât este întinsă în prezent fabrica BILKA, se ajunge la o suprafață totală de 14 hectare. Planul total de investiții pentru această nouă etapă de dezvoltare se ridică la 20 milioane de euro, iar termenul de finalizare este anul 2020.

Rezultate de top

BILKA a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 394 milioane lei (86 milioane de euro), în creștere cu 45% față de 2016, când a înregistrat afaceri de 271 milioane lei. Într-un singur an, compania a produs şi a comercializat 57.000 de sisteme complete pentru acoperiș şi a ajuns la un consum de 80.000 de tone de oțel, fiind cel mai mare consumator de oțel prevopsit din estul Europei. În 2018, la începutul lunii noiembrie, compania a atins pragul de 100 milioane de euro, în creștere cu peste 30% față de aceeași perioadă a lui 2017. O altă bornă interesantă este atinsă la sfârșitul anului trecut – de la înființare, BILKA acoperise peste 200.000 de case. Toate aceste performanțe se pot explica cel mai bine  prin nivelul investițiilor, care au ajuns deja la peste 40 milioane euro. Cum a reușit Horațiu Țepeș să aibă sute de angajați, să investească zeci de milioane de euro și să ajungă liderul pieței est-europene de țiglă metalică? Răspunsul este simplu: a făcut din business o pasiune. Petrece mult timp la birou și este întotdeauna conectat la afacerea pe care o conduce.

Pentru omul de afaceri Dan Ostahie, anul 2018 a fost un an plin. Extinderea rețelei de magazine Altex și Media Galaxy și-a continuat parcursul, astfel încât compania deținută de cunoscutul antreprenor a bifat magazinul cu numărul 100, deschis la Oradea.

Creșterea semnificativă a consumului din România, datorată în principal creșterii deloc de neglijat a salariilor, a însemnat pentru Altex un avans de 20% a cifrei de afaceri în 2017 față de anul anterior, până la nivelul de aproximativ 718 milioane de euro. Rețeaua de magazine a anunțat la Ministerul de Finanțe un profit care a depășit în 2017 nivelul de 10 milioane de euro, cu 22% mai mare față de anul 2016.

Anul 2018 a însemnat pentru Dan Ostahie începutul unor investiții strategice privind business-ul Altex și Media Galaxy, în ceea ce privește segmenul de depozitare. Omul de afaceri va dezvolta un nou centru logistic lângă București, în comuna Dragomirești Vale, pe un teren de 15 hectare care a fost achiziționat de pe piața liberă cu suma de 5,5 milioane de euro. Noul hub logistic este alcătuit din două clădiri principale de depozitare de aproximativ 90.000 metri pătrați suprafață totală și 46.000 metri pătrați de platforme logistice externe. Investiția totală se ridică la suma de 37 de milioane de euro, iar pentru prima parte a proiectului a fost contractată o finanțare de la EximBank. A doua parte a proiectului logistic urmează să fie realizată în cursul anului 2019 și are nevoie de o investiție de aproximativ 15 milioane de euro. De curând, omul de afaceri a decis și chiar a realizat o majorare de capital de 1,2 milioane de lei la compania proprie de logistică și distribuție.

Încă o realizare bifată de Dan Ostahie în 2018 a fost crearea unui joint-venture cu taiwanezii Promate, producători ai unei game extinse de accesorii IT&C, care va distribui brandul în Europa Centrală și de Est. Pentru următorii 2-3 ani, omul de afaceri se așteaptă la o cifră de afaceri pentru Promate Europe de aproximativ 15 milioane de euro și la un rulaj de până la 50 de milioane de euro în următorii 5 ani.

Cum a început totul

Dan Ostahie a avut curajul să pornească în 1991 un proiect de afaceri pe care l-a dezvoltat în timp şi a rezistat concurenţei sau crizei. Născut în Piatra Neamţ, Dan Ostahie a absolvit liceul Petru Rareș, iar Revoluţia din 1989 l-a prins la Bucureşti, în timpul studiilor la Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii pe care a absolvit-o în 1991. În mai multe interviuri acordate de-a lungul timpului, cunoscutul om de afaceri a dezvăluit că anul 1991 a reprezentat startul său în afaceri după ce, în toamna acelui an, a început activitatea de reparaţii de televizoare împreună cu sora sa, soţul ei şi câţiva prieteni politehnişti.

În condiţiile unei pieţe avide de aparate electrocasnice, şi mai ales de televizoare color, după anii de comunism, antreprenorul a găsit oportunitatea perfectă pentru o afacere în domeniu. Mai precis, la acea vreme, televizoarele se vindeau în magazine laolaltă cu produse de confecţie sau alte bunuri, iar Ostahie a sesizat această ocazie de a-și dezvolta afacerea.

Însă momentul decisiv pentru business-ul său l-a reprezentat o călătorie în Elveţia, în care a reuşit să încheie un contract cu o companie specializată în buy-back şi recuperarea de televizoare. A împrumutat apoi suma de 10.000 de dolari de la o bancă pentru care a garantat chiar cu casa părinţilor săi, şi a adus un prim transport cu televizoare la mâna a doua din Elveţia. Televizoarele erau apoi reparate într-un depozit de 500 de metri pătrați, iar acestea se vindeau ulterior ca pâinea caldă în magazinele de tip consignaţie. Mai târziu, reţeaua de magazine Altex s-a dezvoltat la nivel național.

Un job ca oricare altul într-un salon de înfrumusețare. Așa a început povestea Anastasiei Soare (60 de ani) în America, țara tuturor posibilităților. Originară din Constanța, dintr-o familie macedoneană tradiţională, Anastasia a moștenit flerul în afaceri chiar de la mama ei, care avea un mic atelier de croitorie, cu câteva fete angajate pe mașinile de cusut. Acolo, printre cliente care-și probau rochiile, fetița de 12-13 ani primea primele lecții de „customer service”, pe care, mai târziu, le-a aplicat în propriul business. Acum, Anastasia Soare conduce un adevărat imperiu în America, având peste 1.500 de magazine în care se vând produse profesionale pentru sprâncene, dar și mai multe francize în Mexic, Thailanda și Japonia. Iată că, cea supranumită „Regina Sprâncenelor de la Hollywood“ – prin mâna ei au trecut vedete precum Madonna, Jennifer Lopez sau Oprah – a învățat să performeze nu doar cu saloanele de înfrumusețare, ci și cu propria linie de produse sub denumirea Anastasia Beverly Hills, lansată în anul 2002. Produsele sale sunt comercializate și în Europa, inclusiv în România, iar la București, antreprenoarea a deschis în ultimii ani mai multe saloane Anastasia Beverly Hills. Recent, presa de peste ocean a scris că fondul de investiţii TPG Capital ar negocia preluarea unei părți din compania Anastasiei, tranzacției evaluată la miliarde de dolari.

În urmă cu 25 de ani, Dan Șucu (55 de ani) și-a propus să producă mobilă românească de calitate. Avea 1.000 de dolari pentru a investi în viitoarea sa afacere pe care, la început, o vedea doar ca pe o activitate de subzistență. A ajuns în 1993 la un târg de mobilă din Franța unde a fost fascinat de mobilierul de birouri și de canapelele de piele, care nu existau pe piața din România. Avea un spațiu comercial închiriat în magazinul Unirea, iar primul transport de marfă l-a plătit după ce a vândut casa moștenită de la părinții lui, cu 55.000 de dolari.  Prima comandă a fost de 25.000 de dolari, pe care a vândut-o în două luni, iar profitul a fost de câteva mii de dolari. La șase luni distanță, Dan Șucu reușea să vândă cinci camioane de mobilă pe lună. Afacerile lui explodaseră. Mobila se vindea ca pâinea caldă. Dacă în primele luni de la deschidere Mobexpert vindea 300 de scaune pe lună, vânzările au crescut la 40.000 de unități pe lună, un an mai târziu. În 1994 Dan Șucu făcea primul milion de dolari din profit, la o cifră de afaceri de circa 13 milioane de dolari.

Banii au fost reinvestiți în construcția unei fabrici de canapele. Apoi într-una de scaune, și ulterior, una de mobilă. Pentru a rezolva două probleme, respectiv nevoia de a produce propriile produse, dar și nevoia de a scăpa de fluctuațiile unui curs valutar incert, Șucu a decis să cumpere două fabrici de stat care deja lucrau pentru export. A participat la două licitații simultane – pentru o fabrică din Dej și una din Târgu-Mureș – și le-a câștigat pe amândouă. Astăzi, Mobexpert are nouă fabrici în toată țara și e cel mai mare producător local de mobilă.

Cum menții creșterea

Dan Șucu are în plan, pentru următorii ani, să deschidă mai multe hipermagazine Mobexpert în orașe precum Cluj, Timișoara și Craiova. „Prețul terenurilor a explodat în aceste orașe, motiv pentru care am decis ca deasupra magazinelor să ridicăm câte un bloc de zece etaje fie de birouri, fie de apartamente, pentru a amortiza o parte din investiție”, a explicat Șucu. Anul viitor, Mobexpert va deschide un hipermagazin în Constanța. „Este construit pe o suprafață de 11.000 de metri pătrați și va fi cel mai frumos magazin al nostru de până acum”, ne-a mărturisit Șucu.

Vânzările din 2018 sunt cu circa 15% mai mari decât cele din 2017, atunci când Mobexpert a înregistrat o cifră de afaceri de circa 178 milioane de euro. „O creștere de 15% raportată înseamnă un volum de marfă suplimentar mare care trebuie vândut, livrat, menținut, și așa mai departe. Creșterile de două cifre la bază mică nu sunt o problemă. Însă la baze mari sunt mai greu de gestionat. Aveam dorința unei creșteri de circa 10%, și ne așteptam la una de 8%. Dublarea acestui avans este o provocare. Iar aproape 30% din această creștere vine din online“, a explicat Dan Șucu.

Potrivit acestuia, în cele trei zile de Black Friday, vânzările din online le-au depășit pe cele din magazine. Acesta e motivul pentru care Mobexpert pregătește colecții noi exclusiv pentru magazinele virtuale. De altfel, capacitatea depozitelor va fi dublată pentru a dezvolta partea online, spune Șucu.

Omul de afaceri prospectează ieșirea pe piețele externe, respectiv o dezvoltare a brandului în Bulgaria sau în țările din fosta Iugoslavie. Acesta povestește că a mai avut o astfel de tentativă eșuată de extindere, în 2007-2008, când a deschis un magazin la Sofia. „Acest eșec ne-a costat 6-7 milioane de euro“, povestește Dan Șucu. Însă dacă atunci nu era momentul potrivit, omul de afaceri se uită din nou cu optimism la o astfel de mișcare. „Nu ne-am hotărât dacă intrarea pe aceste piețe va fi în online sau prin magazine fizice“, a declarat acesta.

În urmă cu un an, Dan Șucu a debutat cu primele investiții în imobiliare, alături de Valentin Vișoiu, proprietarul Conarg Group, și au dezvoltat complexul imobiliar Arcadia, primul ansamblu rezidențial de anvergură din zona Domenii a Capitalei. În luna octombrie, a început construcția celui de al patrulea bloc și are ca termen de finalizare martie 2020. Din cele 418 apartamente aflate în execuție, 70% sunt deja vândute. De asemenea, Dan Șucu intenționează să dezvolte un complex de case în zona Pipera.

După o activitate de peste două decenii în dezvoltarea businessului din industria hotelieră, cunoscutul om de afaceri George Copos s-a orientat și către zona imobiliară. Anul acesta a început lucrările de construcție a unei clădiri de birouri moderne. Imobilul de clasă „Premium” Ana Tower va avea 24 de etaje destinate birourilor, însumând peste 41.000 metri pătrați închiriabili, din care 35.607 metri pătrați corespund celor 24 de etaje, iar circa 6.000 metri pătrați sunt alocaţi unei parcări cu 358 locuri, dispuse pe 3 etaje. Lucrările ar urma să fie finalizare în decembrie 2019, iar investiția a fost evaluată la aproximativ 70 de milioane de euro. Totuși, cea mai profitabilă afacere a fostului patron al echipei de fotbal Rapid București rămâne grupul Ana Hotels, prin care omul de afaceri controlează hotelul Athénée Palace Hilton, din centrul Capitalei. În 2017, cifra de afaceri a grupului Ana Hotels a fost de peste 145 de milioane de lei, cu un profit net de 24 de milioane de lei, potrivit datelor afișate de site-ul Ministerului Finanțelor Publice. În paralel, George Copos controlează și compania Ana Pan, care a înregistrat în anul 2017 o cifră de afaceri de aproape 25 de milioane de lei, în creștere față de anul 2016.

Octavian și Sofia Crețu controlează, alături de Nicolae Palfi, compania Romaqua Group. Afacerea Romaqua a fost clădită pe fosta companie de stat Comchim, iar astăzi Octavian și Sofia sunt principalii acționari, cu un pachet de 60,62% din acțiuni, iar Palfi, vicepreședintele companiei, este acționar minoritar al companiei, cu 30,7%.

Romaqua Group este o companie cu capital integral autohton și privat, înființată în anul 1998. În cei peste 19 ani de activitate s-au realizat investiții semnificative însumând peste 220 de milioane de euro, mai ales în tehnologii și echipamente de vârf la nivel mondial, în vederea obținerii de produse la cel mai înalt standard. Grupul are aproximativ 2.000 de angajați repartizați în 6 fabrici, în localitățile Borsec, București, Bușteni, Sebeș și Stânceni. Fabrica de bere de la Sebeș este un proiect greenfield finalizat în anul 2008, beneficiind de cea mai modernă tehnologie disponibilă la acel moment pe plan mondial.

Ultimii trei ani au fost sub semnul creșterii pentru businessul Romaqua Group, iar 2018 nu face excepție de la regulă, pilonul care a susținut performanța fiind investițiile. În iunie, Nicolae Palfi declara că Romaqua va investi între 30 şi 40 milioane de euro în următorul an pentru renovarea fabricilor actuale, în noi tehnologii, dar şi pentru a dezvolta o nouă fabrică în localitatea Azuga din judeţul Braşov. Totodată, Romaqua Group a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 154 milioane de euro, în creştere cu 10% faţă de anul precedent, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor Publice.

În 2000, când Iulian Dascălu a deschis Iulius Mall în Iași, cu 38.000 de metri pătrați și 210 magazine, în România mai exista un singur complex comercial similar, București Mall al turcilor de la Anchor Grup. Omul de afaceri a simțit însă potențialul acestui tip de afacere și, cu ajutorul banilor obținuți din chirii, dar și al unor credite bancare deloc mici, a continuat să se extindă. Au fost deschise, pe rând, malluri sub același brand în Timișoara (2005, extins succesiv până la 178.000 de metri pătrați), Cluj Napoca (2007, 147.000 de metri pătrați, incluzând birouri clasa A) și Suceava (2008, 70.000 de metri pătrați).

Însă perla coroanei este ansamblul multifuncțional Palas din Iași, inaugurat în 2012 după o investiție de 265 de milioane de euro. Palas, situat în centrul orașului, în spatele Palatului Culturii, cuprinde 270.000 de metri pătrați de magazine, restaurante, spații de birouri, zone de relaxare și petrecere a timpului liber, dar și un hotel. „Este o investiție pentru toată zona Moldovei, la două ore de mers cu mașina, adică inclusiv pentru Chișinău. Ne-am convins că multă lume din Republica Moldova ne cunoaște proiectul”, explica Dascălu la momentul deschiderii.

O tranzacție gigant

Iulian Dascălu a absolvit două facultăți, finanțe-contabilitate, respectiv economie și administrarea afacerilor. Asta ar putea explica, în parte, modul în care antreprenorul a reușit, de-a lungul anilor, să jongleze cu proiecte de zeci și sute de milioane de euro și cu credite cu opt zerouri chiar și în perioade mai puțin faste pentru economia autohtonă.

În 2017, omul de afaceri a vândut jumătate din acțiunile celor patru malluri Iulius sud-africanilor de la Atterbury. Nu se știe exact cât a încasat, însă cei mai mulți experți par să cadă de acord că este vorba de peste 100 de milioane de euro. Unii ar fi luat banii și s-ar fi retras pe o insulă tropicală, continuând să încaseze dividendele de la restul de 50% din acțiuni. În 2017, de pildă, firmele care operează cele patru malluri sub brandul Iulius și-au majorat cifra de afaceri cu 10%, până la 246 de milioane de lei. Ce-i drept, profitul lor net a scăzut la „numai” 63 de milioane de lei (față de 145 de milioane de lei în 2016). Însă, potrivit reprezentanților firmei lui Dascălu, Iulius Group, „profitul operațional (EBITDA) a crescut cu 17% în 2017 față de 2016. Profitul net a înregistrat o scădere motivată de impactul ajustării cu diferențele de curs valutar aferente creditelor contractate”. Una peste alta, gradul de ocupare mediu al celor patru centre este unul excelent, de aproximativ 95-96%.

Planuri grandioase

În acest an, antreprenorul a continuat investiţia de la Timişoara, după ce, în 2017, a livrat pe piaţă două din cele şapte clădiri de birouri clasa A pe care le va include ansamblul Openville la finalizarea celor două faze de dezvoltare. Clădirile au o suprafaţă închiriabilă de 31.000 mp şi sunt închiriate 100% de companii din domeniul IT, automotive şi outsourcing. Tot în ansamblul Openville, în primăvara acestui an a fost finalizată investiţia în valoare de peste 12,6 milioane de euro în prima parcare supraetajată din Timişoara, cu o capacitate de peste 910 locuri. Mai mult, în această primăvară, au fost demarate lucrările de construcţie la o nouă parcare subterană, cu peste 580 de locuri, la un pasaj subteran destinat traficului auto, precum şi la UBC 0, care va fi cea mai înaltă clădire de birouri din România (155 de metri înălţime şi 27 de etaje). UBC 0 va avea 52.000 mp închiriabili de spaţii de birouri, magazine şi restaurante la demisol şi parter, iar la etajul întâi se vor regăsi şapte săli pentru conferinţe şi evenimente corporate. Tot în acest an, s-a lucrat şi la componenta de retail a ansamblului Openville, care va extinde suprafaţa comercială din Iulius Mall cu 47.000 mp. Pe lângă noi branduri şi magazine mai mari ale unor retaileri deja prezenţi în mall, în noul corp de clădire prin care se va extinde Iulius Mall vor fi amenajate trei săli de evenimente de mari dimensiuni, precum şi prima grădiniţă şi şcoală primară din Timişoara cu predare exclusiv în limba engleză, după curriculum britanic.

În ultimii ani este evident că Dascălu s-a axat pe proiecte de birouri în defavoarea celor comerciale. Nici nu e de mirare, el declarând de mai multe ori că piața mallurilor este aproape saturată. Iar noul focus a făcut ca, la finele lui 2017, omul de afaceri să dețină clădiri de birouri cu o suprafață închiriabilă totală de 121.000 de metri pătrați, ceea ce îl plasa pe locul al cincilea în topul național de profil.

În 2019, Alexandrion împlinește un sfert de secol de când Nawaf Salameh a pus bazele grupului care a avut o evoluție fulminantă, mai ales după anul 2001. În ultimii doi ani, antreprenorul român de origine siriană și-a dedicat mare parte din timp dezvoltării unui proiect de talie mondială. Nu e ușor să te „lupți” cu marii producători mondiali de băuturi alcoolice, dar când o faci, și mai ales la ei acasă, înseamnă că ai un „curaj nebun” sau, pur și simplu, experiența acumulată te îndeamnă de la spate și crezi în țelul tău.

„Pe platoul de filmare”

Deși par cuvinte mărețe cele expuse mai sus, acesta este adevărul. Pentru a ajunge la el, trebuie mai întâi să descoperi „omul” și să-i afli povestea. Nawaf Salameh provine dintr-o familie de antreprenori din Marmarita, dar nu și-a dorit să preia afacerile dezvoltate de către tatăl său și a vrut să devină regizor de film. În adolescență visa cu ochii deschiși la platourile de filmare de la Hollywood. Soarta i-a creat însă un alt drum în viață, și anume să studieze medicina. Și nu oriunde, ci în România. La îndemnul mamei sale a ales țara noastră pentru asemănările dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Antiohiei. A împlinit vârsta de 17 ani pe meleagurile României, și nu mică i-a fost mirarea când cei care i-au controlat actele și pașaportul i-au adresat „Bun venit în România” și un călduros „La mulți ani!”.

A absolvit Facultatea de Medicină la puţin timp după Revoluţie, însă a optat să se specializeze şi să facă rezidenţiatul în Grecia. Doi ani mai târziu a renunţat la halatul alb pentru a îmbrăca haina de antreprenor. A început în comerţul cu dulciuri, iar apoi a preluat o mică distilerie în Creta. „Am devenit om de afaceri în Grecia, dar locul meu unde am crescut de la 17 ani a fost România. Nu puteam să aleg o altă ţară“, spune omul de afaceri. Mai întâi, produsele fabricate în Creta erau distribuite atât în România, cât şi în ţările învecinate. Mai apoi, în judeţul Prahova, începe principala investiţie, prin care, în doar câţiva ani, a ajuns lider pe piaţa băuturilor alcoolice. „Numele Alexandrion l-am ales pentru că era cel mai vândut produs al meu, iar după anul 2000 businessul a luat amploare“, își amintește Nawaf Salameh, preşedintele şi fondatorul Alexandrion Group.

Dezvoltare pe mai multe continente

Acum, la noi în țară, Alexandrion Group este lider în producția și distribuția de băuturi alcoolice și vinuri. Grupul este format din Distileriile Alexandrion şi Distileriile SABER 1789, care, împreună, înglobează o istorie de peste 200 de ani în industria locală a băuturilor spirtoase, dar și podgorii și o unitate de producție de vinuri. În această vară, Grupul Alexandrion a încheiat un acord cu statul New York, pentru deschiderea primei distilerii din Statele Unite. Investiția totală a grupului Alexandrion va ajunge la circa 100 mil. dolari. Proiectul, care va urma să fie dezvoltat de parcursul a cinci ani, va crea 102 noi locuri de muncă în New York și alte state. După finalizarea construcției, în anul 2020, noua distilerie va produce băuturi spirtoase premium, adaptate pieței din SUA, cum ar fi whisky, bourbon, gin, brandy și vodcă. Aceste produse vor fi distribuite în America, dar vor fi exportate și în cele 50 de țări în care Grupul distribuie în prezent portofoliul existent.

Brâncoveanu a ajuns peste hotare

Unul dintre cele mai renumite produse ale grupului Alexandrion este Brâncoveanu. Nawaf Salameh spune despre vinarsul Brâncoveanu că a ajuns să fie cel mai exportat produs atunci când românii vor să trimită cadouri în străinătate. „Din 100 de cadouri trimise de români peste hotare, vinarsul Brâncoveanu se află în 99 de pachete. Nu este vorba doar de calitate, ci și despre povestea şi tradiţia românească“, explică antreprenorul.

La începutul lunii octombrie a.c., Nawaf Salameh, fondatorul și președintele Fundației Alexandrion, spunea că este bucuros că în anul Centenarului, în România, Premiile Constantin Brâncoveanu celebrează cea de-a V-a ediție. „Am reușit să ducem aceste distincții în etapele următoare: diaspora și internațională. Această deschidere către lume ne-a făcut să ajungem în Cipru, în Marea Britanie, Germania și SUA. Finalul anului va aduce și omagiul meu pentru cei care și-au dat viața pentru înfăptuirea Marii Uniri“, a declarat Nawaf Salameh.

Când se gândește la cum ar vrea să arate România, Radu Timiș, propietarul Cris-Tim, vede o țară cu un sistem de educație mai performant, care să asigure forță de muncă înalt calificată, dar și cu o infrastructură dezvoltată, care să permită o circulație mai rapidă a oamenilor și a mărfurilor. Timiș mai spune că nu l-au deranjat creșterile salariale din ultimii ani, căci românii merită să trăiască mai bine, însă i-ar plăcea un sistem fiscal mai predictibil. În plus, crede el, ar fi nevoie de o strategie națională pe termen lung care să abordeze potențialele probleme financiare sau demografice din viitor.

Împreună cu soția, Cristina, Radu Timiș a lansat brandul Cris-Tim în 1992. La mai mult de un sfert de secol distanță, continuă să pună umărul la creșterea lui, împreună cu soția, dar și cu doi dintre cei patru copii. De altfel, performanțele Cris-Tim din prezent pot fi explicate și prin profesionalismul, dinamismul și implicarea managementului companiei, în care găsim mai mulți membri ai familiei Timiș. Iar două exemple sunt concludente: băieții cei mari ai familiei Timiș, Radu Timiș Junior și Ștefan Timiș, coordonează departamente cheie în cadrul companiei, primul pe partea de vânzări și marketing, în timp ce al doilea se ocupă de logistică. Iar dovada că fac, cu toții, o treabă bună se vede în rezultatele financiare. Astfel, grupul Cris-Tim a atins în 2017 o cifră de afaceri de 145 de milioane de euro (în creștere cu circa 20% față de anul precedent). Pentru 2018, ținta este de 170-175 milioane de euro, iar estimările pentru 2019 prevăd o creștere cu 12-15% a veniturilor. Tot la capitolul cifre merită menționat că pentru Cris-Tim lucrează acum circa 2.600 de persoane și că în 2017 peste 140 milioane de produse cu acest brand au ajuns la consumatori. Și nu doar la cei din România – circa 500 de tone de salam, cârnați, șuncă ori crenvurști sunt exportate lunar, iar piețele de destinație sunt cu precădere cele în care sunt comunități mai mari de români (Spania, Marea Britanie, Italia, Germania sau Cipru). Mai trebuie spus că în 2017 cantitățile livrate peste granițe s-au majorat cu 20% față de anul anterior și tendința de creștere a continuat și în 2018.

Dezvoltare fără pauză

Pe lângă fabrica de mezeluri de la Filipeștii de Pădure din Prahova, din grupul Cris-Tim mai fac parte brandul de lactate Mugura, produsele ready-meal comercializate sub marca Bunătăți, producătorul de vinuri Casa Timiș și rețeaua de magazine proprii. În plus, la finele lui 2017 Cris-Tim a preluat activele Diavist Product (în insolvență) de lângă Câmpina. Noua fabrică de mezeluri se află la mică distanță de cea veche, a fost modernizată și urmează a fi folosită, printre altele, pentru a crește capacitatea de producție a salamurilor crud-uscate în cadrul grupului. Iar investițiile nu s-au oprit aici: în cursul lui 2018 a fost cumpărată o cramă și, pentru a asigura necesarul de energie pentru creșterea producției pe platforma Filipești, a fost inaugurată acolo o stație de cogenerare de 1MWh. Iar pe lista de posibile investiții se numără și o fabrică în străinătate, care ar îmbina faptul că o parte tot mai importantă din producție merge la export cu faptul că o bună parte din materia primă folosită de Cris-Tim este importată.

Una dintre mișcările importante făcute de Timiș în ultima perioadă este lansarea conceptului Eticheta Curată – mezeluri fără gluten, fără amidon, fără MDM, fără soia, coloranți sintetici sau monoglutamat de sodiu. „Cu această inovație majoră pe care Cris-Tim o aduce pe farfuriile românilor, vrem să le demonstrăm că ce e bun și gustos poate fi și sănătos. Știm că pare de necrezut, dar produsele cu Etichetă Curată sunt rezultatul unui efort de cercetare și investiție în procesul de producție și la nivel de rețetă, tocmai pentru a oferi același gust savuros, fără nicio grijă pentru sănătatea consumatorilor”, explică fondatorul Cris-Tim. Dar lucrurile s-ar schimba cu adevărat radical în ceea ce privește imaginea și puterea grupului dacă un alt plan dezvăluit de Radu Timiș ar prinde viață. „Ne gândim la o listare pe bursă, dar mai avem de muncit până atunci”, spunea el în toamna lui 2017. Printre avantajele unei eventuale listări ar fi vizibilitatea Cris-Tim, dar și șansa de a atrage sume importante care ar putea fi apoi direcționate către extinderea operațiunilor.

Business de familie cu tradiție, compania Transavia, fondată și condusă de Ioan Popa, este astăzi un jucător redutabil pe piața cărnii din Europa de Sud-Est. Povestea începe în urmă cu mai bine de 28 de ani, când Ioan Popa, inginer specializat în zootehnie, preia o fostă cooperativă agricolă din Alba Iulia, unde începe să dezvolte, cu doar cinci angajați, o fermă pentru producerea și procesarea cărnii de pui. Astăzi, Transavia are peste 2.000 de angajați, 28 ferme de creștere a păsărilor și 4 ferme de producție vegetală, o fabrică de nutrețuri combinate, 3 abatoare performante de ultimă generație și o fabrică de procesare a cărnii. Produsele companiei sunt prezente în majoritatea lanțurilor de retail din țară prin brandurile Fragedo și Papane, iar 15% din producție merge pe piața de export, în mai multe state europene. Toată această expansiune explică rezultatele financiare de excepție la care a ajuns Transavia. Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 145 milioane de euro, cu 5 milioane mai mult decât în 2016, în timp ce profitul brut a crescut de la 16 la 18 milioane euro. În plus, deschiderea permanentă spre inovație în business a contribuit la succesul de care Transavia se bucură astăzi, clasându-se în topul celor mai valoroase companii și branduri din România. Calitatea produselor a adus companiei Transavia titlul de Furnizor al Casei Regale a României în anul 2006, dar și numeroase premii naționale și internaționale. Anul acesta, Transavia, conform estimărilor companiei, va avea o creştere de peste 10%. Totuși, pentru a se menține în acest trend, Ioan Popa consideră că retehnologizarea este obligatorie. Nu de alta, dar, datorită evoluției pieței, companiile trebuie să producă mai mult cu aceiaşi oameni. Antreprenorul este încrezător în succesul Transavia pentru următorii ani și consideră că este pregătit să facă achiziţii echilibrate. Astfel, nu-și propune să cumpere o companie de dimensiunea celei pe care a fondat-o, dar recunoaște că este posibil să-și completeze portofoliul cu o companie mai mică.

Valorile care ridică o afacere de familie

Pe lângă Ioan Popa, din top management face parte și fiica sa, Theodora, care ocupă poziția de vice-președinte, iar în companie mai sunt implicați și alți membri ai familiei. Prin urmare, Transavia este, prin excelență, un business de familie, iar pe membrii familiei Popa acest lucru îi obligă să facă totul pentru a asigura cea mai bună calitate. Prin urmare, compania își impune noi și noi standarde. Iar asta se vede cel mai bine într-un demers recent: fiecare ambalaj Fragedo Fresh este livrat către consumatori cu un icon vizibil: Calitate premium asumată de familia fondatoare. Nu doar în industria alimentară familia Popa pune accent pe calitate. Anul trecut, a  inaugurat Theodora Golf Club, cel mai mare club și resort de golf din România. Situat în Teleac, aproape de Alba Iulia și la o oră de mers cu mașina de aeroportul din Sibiu, Theodora Golf Club este un resort ultramodern întins pe o suprafață de peste 62 de hectare. Inaugurarea a avut loc în 14 octombrie 2017 și s-a bucurat de un succes deosebit. Valorile fondatorilor clubului au fost impregnate și acestui loc unic în țară, fiecare detaliu din construcția și decorarea clubului purtând amprenta acestora.

A terminat Facultatea de Aeronautică de la Institutul Politehnic din București și a urmat cursurile London Business School. De mai bine de 25 de ani este implicat în afaceri și de peste 15 ani activează în zona imobiliară. Este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai mari proprietari de spații de birouri din România, dar a devenit faimos și pentru o serie de premiere în domeniul lui de activitate. Iar de curând a fost ales președinte al European Property Federation, o asociație cu sediul la Bruxelles care reunește proprietari de clădiri comerciale din Europa cu o valoare însumată de peste 1.500 de miliarde de euro. Liviu Tudor și firma sa de investiții și dezvoltări imobiliare Genesis Development au ajuns în lumina reflectoarelor în anii 2000, când a fost dat în folosință, în zona de nord a Capitalei, Novo Park, unul dintre primele complexuri de birouri de clasa A din România. A urmat West Gate în zona Militari, cele două ansambluri având o suprafață închiriabilă de peste 150.000 de metri pătrați și găzduind în prezent numeroase companii multinaționale, precum HP, Ericsson, Siemens, Dacia-Renault, Accenture, UniCredit, Société Générale, Alpha Bank, Garanti Bank, Infineon, Panasonic sau Luxoft.

Lecție de business

Pe o piață cu o concurență tot mai dură, Tudor a știut mereu să iasă în evidență și să creeze diferențiatori între parcurile sale de birouri și cele ale concurenților. În primul rând, a sesizat o nișă și a decis să utilizeze o parte din spațiul din West Gate pentru construcția unor cămine studențești moderne, la câteva stații de metrou de marile centre universitare, dar și la doi pași de numeroși potențiali viitori angajatori. „Nu putem avea tineri absolvenți la standarde europene care stau în cămine sub nivelul cerințelor UE”, și-a motivat el decizia. Apoi, a demarat proiectul unui pasaj care să conecteze direct complexul West Gate cu stația de metrou Militari, astfel încât să faciliteze accesul spre clădirile de birouri, dar și să îmbunătățească fluența traficului în zonă. „Este extrem de important să venim în întâmpinarea nevoilor clienților noștri, iar din datele noastre mai mult de 50% din totalul angajaților firmelor din West Gate utilizează metroul pentru a ajunge la serviciu”, a explicat omul de afaceri. Tot pentru a extinde serviciile oferite chiriașilor Tudor a inaugurat în 2018, după o investiție de 500.000 de euro, Studio One – Accommodation Suites, o unitate de cazare de patru stele. „Este un proiect dezvoltat dintr-o nevoie reală, identificată în rândul companiilor din West Gate. Este mult mai ușor și mai productiv să-ți cazezi la numai trei minute de birou partenerii sau colegii veniți în delegație sau în training decât să îi plimbi prin tot orașul”, a declarat antreprenorul pentru jurnaliști, subliniind că inițiativa este o premieră pe piața de birouri din România.

Viitorul sună interesant

A urmat, în vara lui 2018, deschiderea, după o investiție de 1,5 milioane de euro, a unei piscine exterioare cu pistă de alergare și rollerblading în același complex West Gate. „Marcăm astăzi un moment extrem de interesant pe piața birourilor – inaugurăm prima piscină exterioară cu pistă de alergare și rollerblading din România, amplasată într-un parc de birouri. Este pentru prima dată când o astfel de facilitate este localizată în aceeași curte cu sediul companiilor multinaționale și la îndemâna angajatilor lor. În același timp, este încă un pas înainte în realizarea conceptului imaginat încă de la început în acest parc, de a dezvolta un «oraș în oraș»“, a precizat Tudor la inaugurarea piscinei.
Iar cel mai probabil surprizele pregătite de omul de afaceri pentru actualii și viitorii săi chiriași nu se vor opri aici. El a dezvăluit de curând că nu are de gând să investească în proiecte în afara Bucureștiului, însă a spus și că din cele 20 de hectare de teren pe care le deține în cartierul Militari mai sunt disponibile încă 12 hectare pentru noi construcții. „Am pregătit deja o licitație internațională pentru arhitecți. Probabil vom începe să construim din anul 2020”, a declarat Tudor. Ceea ce este sigur este că decizia de a extinde West Gate este una foarte bine cântărită, antreprenorul bucureștean fiind cunoscut ca fiind un foarte bun observator al pieței imobiliare. Lucru ce a contribuit, probabil, la faptul că afacerile sale au rămas în picioare și au continuat să se dezvolte când altele au sucombat.

Numele celor trei antreprenori Adrian Mihai, Neculai Mihai și Felix Pătrășcanu sunt legate de o companie care a devenit, de mulți ani, liderul incontestabil al pieței de curierat din România. Este vorba de FAN Courier, o companie ajunsă deja la 6.150 de angajați și la o cifră de afaceri care se îndreaptă către pragul de 674 de milioane de lei.

„Proiectul FAN Courier este, cu siguranță, în plan profesional, cea mai mare realizare a mea și a partenerilor noștri. Dacă ne uităm în urmă, am pornit la drum cu o Dacie și acum avem o flotă de peste 3900 de autovehicule, am început activitatea într-un apartament de bloc și acum ne desfășurăm activitatea pe aproape 100.000 de metri pătrați“, spune Felix Pătrășcanu, CEO-ul companiei, care arată că „acum 20 de ani sortam manual trimiterile, azi avem cele mai performante benzi de sortare din Europa de Sud-Est. Atunci lucram câțiva prieteni și parteneri cu care ne întâlneam în gară să preia trimiterile, azi am depășit granițele României“. Frații Mihai au început afacerile în 1991. Adrian a intrat în business chiar în primul an de facultate. Șase ani mai târziu, fraţii Mihai împreună cu Felix Pătrăşcanu pun bazele FAN Courier, companie care ulterior avea să devină liderul pieței de curierat din România. „Fiecare pas înainte pe care îl faci este, la momentul lui, cea mai importantă realizare a ta, de aceea e greu să vorbești despre bucăți. E ca și cum, la finalul unui puzzle, te minunezi doar de una dintre piese, nu admiri întregul“, spune antreprenorul Felix Pătrășcanu.

Investiții masive

Prima investiţie majoră realizată de cei trei asociaţi a fost în sediul din zona Pipera. Este vorba de o sumă de peste 500.000-600.000 de euro, o parte din bani provenind dintr-un credit bancar. Apoi a urmat sediul de pe Șoseaua de Centură a Capitalei. Este vorba de un HUB, care se întinde pe o suprafaţă de 30.000 mp, compus dintr-un depozit de peste 10.000 mp cu 119 porţi de descărcare, o clădire de birouri şi parcare. Investiţia a depăşit 20 milioane euro şi a fost lansată în 2011. Anul acesta, nivelul investițiilor realizate de FAN Courier depășește 25 de milioane de euro. „2018 a fost încă un an în care ne-am concentrat pe investiții, deoarece fără investiții nicio companie, mare sau mică, nu își poate face planuri decât pe termene foarte scurte“, explică CEO-ul companiei, care precizează faptul că „investițiile în flotă sunt constante și foarte importante“. Pentru că tot suntem în an centenar, l-am provocat pe Felix Pătrășcanu să traseze un tablou al celor mai mari atuuri și vulnerabilități ale economiei românești. „Ca structură, sunt o persoană optimistă, așa că voi începe cu lucrurile constructive. Marele atu al României este dârzenia, că tot suntem în an centenar. Țara asta nu se lasă, renaște de fiecare dată. Cumva, de aici, poți observa și principalul atu al economiei – are capacitatea de a se adapta, exact ca pământul“, spune Felix Pătrășcanu, care adaugă faptul că „dacă te uiți bine la economie“.

Marea vulnerabilitate a acestei țări o reprezintă orgoliul

Vorbind despre vulnerabilitățile economiei românești, CEO-ul FAN Courier este de părere că, „paradoxal, acest avantaj constituie și un dezavantaj. Pentru că, dacă nu ai o viziune clară, te poți trezi ca-n legenda lui Manole. Ce începe să construiască un guvern dărâmă altul. Așadar, cea mai mare vulnerabilitate a României este lipsa unor obiective mari și a unui plan de atingere a lor, o strategie“. Pătrășcanu dă exemplul Finlandei, țară care și-a propus educația ca obiectiv strategic pe termen lung și respectă acest obiectiv indiferent de guvernul care vine la putere. „De 25 de ani, noi ne propunem să fim capitaliști, dar fiecare guvern percepe proiectul România într-un alt mod. Unii relaxează fiscalitatea, alții o strâng, unii închid spitale, alții nu le bagă în seamă. Fiecare guvern și fiecare ministru al Educației vine cu propria viziune despre examenul de maturitate al copiilor. Cum poți să schimbi criteriile de la un an la altul când i-ai pregătit după un sistem? Marea vulnerabilitate a acestei țări o reprezintă orgoliul, dorința fiecărui guvern de a rămâne în istorie cu ceva, care, din păcate, nu se finalizează niciodată la timp,“ încheie Felix Pătrășcanu scurta, dar cuprinzătoarea lui radiografie a ceea ce înseamnă nu numai economia, dar și societatea românească, în ansamblu.

 

Iulian Stanciu (42 de ani) este printre cei mai cunoscuți antreprenori români, iar astăzi deține mai multe companii importante din retail și curierat, printre care eMAG, Flanco, FashionDays sau Sameday Distribution. A câștigat primul milion de euro când avea 28 de ani din vânzarea de calculatoare, înființând firma Asesoft Distribution într-un apartament de 40 de metri pătrați închiriat în centrul Capitalei. Și-a început afacerea la 22 de ani, când era student în ultimul an la Facultatea de Cibernetică, din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Nu și-a terminat studiile, mărturisește chiar el, dezamăgit fiind de sistemul de învățământ din România. Încă din primul an, afacerea sa a prosperat și vindea 400-500 de calculatoare pe lună. Cu o strategie vizionară, și-a transformat business-ul într-un Amazon al României, respectiv un marketplace care astăzi are peste 10.000 de furnizori și circa 4 milioane de clienți. Acestea sunt motivele pentru care Iulian Stanciu a fost desemnat, la Gala BR Awards organizată în luna martie, antreprenorul anului 2018. Din toți acești ani de experiență, are o lecție fundamentală pe care a împărtășit-o jurnaliștilor Business Review: onorează-ți promisiunile fără excepție. „Am învățat că lucrul cel mai important, în orice relație, inclusiv în cea pe care o dezvolți cu clienții, este să îți onorezi promisiunile. Succesul vine atunci când oamenii au încredere în tine. De aceea, fiecare decizie pe care o iei trebuie să respecte încrederea pe care ți-au oferit-o. Am învățat, de asemenea, că oamenilor le place să aibă multe opțiuni, de aceea e vital pentru orice business să ofere o gamă largă de produse sau servicii, multe opțiuni de plată sau livrare la care să aibă acces foarte ușor”, a declarat acesta.

Un drum de 20 de ani

Iulian Stanciu a pornit în `98 cu un calculator de acasă și un Olcit împrumutat. Mărturisește în interviurile acordate de-a lungul timpului că a fost sprijinit de fratele său, mulți prieteni, colegi de facultate care lucrau noaptea pentru el, iar ziua se duceau la cursuri. Furnizorii și-i plătea pe credit, cu termene de plată.

Încă de la început vânzările de electronice au fost profitabile, așa că s-a extins spre electrocasnice. De aici până la a construi cel mai mare marketplace din România au fost multe decizii strategice, dar o singură viziune. În 2018, eMAG depășește 1 miliard de euro din vânzări, spune Iulian Stanciu, iar investițiile doar în acest an sunt de peste 120 de milioane de euro. Profitul vine în doi ani, estimează omul de afaceri. În 2017, Dante International – compania care controlează eMAG – a consemnat vânzări totale de 3,3 miliarde de lei, dar și o pierdere de 111 milioane de lei. Compania are astăzi aproape 2.000 de angajați. Pe lângă operațiunile din România, eMAG este prezent și în Bulgaria, Ungaria și Polonia. De asemenea, din grupul eMag fac parte și PC Garage, Fashion Days, Sameday Courier și Depanero. Astăzi, eMAG este o companie deținută în proporție de aproximativ 80% de către grupul sud-african Naspers, iar restul acțiunilor sunt controlate de către Iulian Stanciu.

Potrivit omului de afaceri, în 2017, eMAG a avut 7,57 milioane de clienți, dintre care 4,26 milioane în România, 1,41 milioane în Ungaria, peste 890.000 în Bulgaria și 304.000 în Polonia. În ceea ce privește retailerul IT Flanco, acesta a raportat afaceri de aproape un miliard de lei în 2017, și estimează o creștere de 5-8% pentru 2018. În primul semestru din 2018 a avut vânzări de aproape 400 de milioane de lei, cele mai mari din istoria companiei pentru prima jumătate a anului. Flanco va avea, până la finalul 2018, 132 de puncte de lucru, potrivit datelor oficiale. În aprilie 2018, a inaugurat primul outlet pentru produse electro-IT din România – Flanco Mihai Bravu.

Frații Dragoș și Adrian Pavăl sunt deținătorii rețelei de magazine de bricolaj Dedeman, cel mai puternic business din domeniu în România. Cu o afacere dezvoltată într-o piață foarte competitivă, în care principalii concurenți sunt lanțuri internaționale precum Bricostore (Kingfisher), Praktiker, Leroy Merlin sau Hornbach, familia Pavăl are o poveste care poate fi utilizată în orice curs de antreprenoriat. Absolvent de informatică, Dragoș Pavăl a lucrat mai întâi în centrul de calcul al unei fabrici de confecții. Cum nu se simțea apreciat și nici nu vedea perspective pentru locul său de muncă, în 1992 el a decis să încerce o afacere pe cont propriu. Iar cel mai ușor, în acea perioadă, era revânzarea unor produse de larg consum cumpărate anterior angro. Astfel a apărut primul magazin, de 16 metri pătrați, care avea să fie urmat de unul de mobilă. Acesta s-a dovedit rapid o investiție foarte profitabilă grație cererii tot mai mari de mobilier din acei ani și a fost baza extinderii afacerii Dedeman. Ajunși la o rețea de trei magazine de mobilă în Bacău, cei doi frați au decis să extindă portofoliul de produse comercializând materiale de construcții și instalații. Alt pas inspirat, acesta a dus la creșterea rapidă a rețelei de magazine inclusiv în afara Bacăului, în orașe precum Roman, Comănești și Iași. La începutul anilor 2000, Dragoș și Adrian Pavăl ajunseseră la 20 de magazine gestionate de o echipă de aproape 250 de oameni, dar pentru pasul următor aveau nevoie de mai multe cunoștințe. Astfel, după o călătorie prin mai multe state europene în care au studiat modul de funcționare și oferta marilor magazine de bricolaj, ei au început să caute finanțare pentru primul lor magazin de dimensiuni mari. După apariția primului magazin de 3.300 mp din Suceava, afacerea Dedeman a început să se extindă rapid către alte orașe din zona Moldovei și, mai apoi, din întreaga țară.

După 25 de ani

Creșterea rapidă a afacerii Dedeman a dus, la 25 de ani de la fondare, la crearea unui business exemplar. Primul mare magazin al fraților Pavăl, cel din Suceava, care în în 2003 avea 3.300 mp, a fost relocat și are în prezent peste 13.700 mp. De la 12.000 de produse prezente pe rafturile magazinelor în 2001 gama de produse s-a extins până la peste 45.000 de repere. În 2010 Dedeman a devenit lider de piață după cifra de afaceri, iar un an mai târziu numărul angajaților a depășit 5.000 pentru ca, în prezent, să se treacă de 10.600 de persoane. În 2012, Dedeman a devenit lider în bricolaj și ca număr de magazine, deschizând la Râmnicu Vâlcea unitatea cu numărul 28. În prezent rețeaua națională este compusă din 49 de magazine. La începutul lui 2016 Dedeman a devenit al patrulea cel mai mare jucător din bricolaj în Europa Centrală şi de Est și, tot în acel an, cifra de afaceri a companiei a depășit 1 miliard de euro. Și, dacă tot vorbim de date financiare, trebuie spus că business-ul celor doi frați Pavăl a ajuns în 2017 la 1,38 miliarde de euro, în urcare de la 1,17 miliarde în 2016. În același timp, profitul net a urcat de la 158,78 milioane de euro la 194,63 milioane. Iar lucrurile nu se opresc aici pentru că Dragoș și Adrian Pavăl au ca obiectiv declarat atingerea pragului de 55 de magazine la nivel național și noi investiții în modernizarea afacerii. Totodată, ei plănuiesc investiții în imobiliare, agricultură, logistică și pe piața de capital.

Printre lecțiile de business „predate” de Dragoș Pavăl celor care vor să înțeleagă cum poate fi dezvoltată de la zero o afacere în România se numără ideea de a îi asculta pe cei din jur. Asta pentru că, după cum spune el, de aici pot apărea idei câștigătoare. De asemenea, el crede că este esențial să fii onest și corect în toate activitățile pe care le desfășori. Omul de afaceri este de părere și că ideal și corect este să combini sfera capitalismului cu cea a binefacerii, iar prin proiectul de CSR „Planuri de bine”, compania investește constant în sport, cultură, educație și de asemenea încearcă să sprijine comunitatea și mediul înconjurător. Câteva exemple în acest sens ar putea fi parteneriatul cu COSR și echipa de FED Cup a României, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, First Tech Challenge (competiție națională de robotică) sau proiectul Big Build, organizat de Habitat for Humanity.

Horia Ciorcilă s-a născut în 25 mai 1963 în Cluj-Napoca, într-o familie de intelectuali clujeni. A urmat şcoala generală şi liceul la Nicolae Bălcescu, iar după aceea a studiat la Facultatea de Automatică din Cluj-Napoca.

După absolvirea facultăţii, Horia Ciorcilă se angajează inginer la RENEL, instituţie în care lucrează până în decembrie 1989. A pus bazele primului său business în domeniul comerţului cu electrocasnice chiar după căderea comunismului, iar în scurt timp a înfiinţat, alături de alți oameni de afaceri locali din zona Ardealului, compania Astral Telecom, care avea să devină una dintre cele mai mari reţele naţionale de televiziune prin cablu.

Drumul spre performanță

Cea mai mare afacere de care se leagă numele lui Horia Ciorcilă este însă Banca Transilvania (BT), care a devenit anul acesta cel mai mare grup financiar de pe piața locală, după preluarea Bancpost. Performanțele instituției i se datorează antreprenorului, care, pe lângă calitatea de membru fondator, ocupă și poziția de preşedinte al Băncii Transilvania. Bancherul clujean consideră că succesul Băncii Transilvania a fost determinat, pe lângă strategia abordată, de respectarea normelor eticii afacerilor.

Povestea Băncii Transilvania a început în 1993 cu 13 angajaţi şi o sucursală, în Cluj-Napoca. La început de drum, banca a fost orientată spre domeniul IMM şi a avut în vedere dezvoltarea afacerii în zona Cluj. Apoi s-a dedicat inclusiv retailului şi s-a extins în judeţele din Transilvania. În perioada 2003-2008 a deschis peste 500 de sedii în întreaga ţară, devenind una dintre instituţiile bancare cu o rețea extinsă de unităţi din România.

Totodată, în 2003, BT a devenit Grupul Financiar Banca Transilvania. Strategia de business BT se bucură de susţinerea unor acţionari internaţionali puternici, cum sunt BERD şi IFC – Banca Mondială.

În repetate rânduri, Banca Transilvania a fost deschizător de drumuri pe piaţa bancară, prin proiecte precum listarea la Bursa de Valori Bucureşti, în premieră pentru o bancă din România, în 1997. Totodată, este prima bancă din lume care, în 2010, a oferit serviciul de transfer de bani Western Union prin intermediul bancomatului, dar și prima bancă din ţară care a lansat în 2012 serviciul de transfer de bani Western Union prin Internet Banking, respectiv prin Mobile Banking. În perioada 2014-2018, banca a avut o serie de rezultate de excepție – cota de piață a crescut cu 4%, BT ajungând în 2016 pe locul 2 în România  iar, același timp, anul acesta a marcat una dintre cele mai mari tranzacții din țară, preluând Bancpost.

La 30 septembrie, Grupul Financiar Banca Transilvania avea active totale de 76,6 miliarde lei, din care 64,7 miliarde lei BT individual, creditele nete reprezentând 50,2% din activele Grupului. Profitul net consolidat al Grupului Financiar Banca Transilvania a fost anul trecut de peste 1,2 miliarde de lei, din care banca a realizat 979 de milioane lei.

Românii au început să aprecieze numele Ion Țiriac în 1970. Pe atunci, alături de Ilie Năstase, cucerea trofeul turneului de la Roland Garros. Dar înainte de a fi un bun jucător de tenis, Țiriac fusese membru al echipei de hochei pe gheață a României cu care a participat la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Innsbruck și chiar la un Campionat Mondial. Plecat din țară după 1984 și ajuns manager al marilor vedete din tenisul mondial Boris Becker și Goran Ivanisevic, Ion Țiriac devenise, la finalul anilor `90, un idol pentru mulți români. Relațiile sale cu magnați din întreaga lume, averea sa tot mai importantă și renumele de om de afaceri cu succes i-au favorizat revenirea în România, loc în care a dezvoltat, după 1990 un adevărat imperiu. Totul a început de la crearea companiei Autorom, primul importator Mercedes-Benz din România. În 1990, această firmă deținută de Ion Țiriac importa și comercializa 17 mașini și piese de schimb în valoare de circa 1.000 de dolari. De la această bază au pornit, mai apoi, importurile de vehicule Ford. Din 1992, compania Romcar devine importatorul mărcii Ford pe piața autohtonă iar, mai apoi, în portofoliul de mărci reprezentat de firmele lui Ion Țiriac în România intră Jaguar, Land Rover, Mitsubishi și Hyundai. În prezent, activitatea de import mai acoperă doar ultimele pentru că atât Mercedes-Benz cât și Ford au preluat direct rețelele din România. Tot în domeniul comerțului și reparațiilor de mașini, omul de afaceri deține compania Țiriac Auto, în aceeși zonă de business intrând și RMB Inter Auto, Casa Auto Iași și Casa Auto Timișoara, unde Grupul Țiriac e acționar minoritar Conform Ministerului Finanțelor, compania Țiriac Auto a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 1,25 miliarde de lei, importatorul Hyundai a realizat afaceri de 294,68 milioane de lei, Premium Auto – firma care importă Jaguar și Land Rover – a raportat o cifră de afaceri de 337,1 milioane de lei, iar M Car Trading, compania care aduce la noi mașinile Mitsubishi a realizat afaceri de 64,56 milioane de lei.

De numele lui Ion Țiriac se leagă și alte afaceri cunoscute. În 1990 este înființată Banca Comercială Ion Țiriac, care ulterior a devenit Unicredit Țiriac Bank. În 2015 omul de afaceri vinde pachetul de acțiuni deținut la Unicredit Țiriac Bank către grupul italian Unicredit. În 1994 apare prima societate privată de asigurări care ulterior devine Allianz Țiriac Asigurări, iar un an mai târziu este adus pe piața românească Metro Group, o altă companie la care Țiriac renunță în 2015.

Cu ochii la imobiliare

Ion Țiriac a decis să investească masiv și în imobiliare, convins că acest sector asigură un randament foarte bun și are viitor. Astfel, el a dezvoltat mai multe proiecte în București și împrejurimi, unul dintre cele mai cunoscute fiind Stejarii. În nordul Capitalei, familia Țiriac a dezvoltat un complex de wellness și proiect imobiliar care acum se află într-o fază de extindere. Un alt proiect aflat în lucru este amplasat pe Buzeşti, în apropiere de Piaţa Victoriei. Proiectul este format din trei corpuri interconectate, cu patru, cinci, opt, respectiv 12 etaje, plecând de la cele cinci niveluri de subsol şi parter. Complet închiriat, Ţiriac Tower urmează să îi aducă lui Ion Ţiriac câte 3,6 mil. euro pe an din chirii. Și în zona podului Grant omul de afaceri român are un plan ambițios. În locul fostei IFMA este pregătită dezvoltarea unui complex de clădiri cu înălţimi de până la 80 de metri, dar şi imobile cu nivel redus, cu locuinţe terasate.

Aflat într-o perioadă fastă, Ion Țiriac a anunțat, încă de anul trecut, că are în plan extinderea investițiilor din zona fostului Metro Otopeni unde acum se află expoziția sa de mașini de  epocă și patinoarul Telekom Arena. Aici el avea în plan construirea unui campus universitar pe circa 35 de hectare care să includă un institut de educație fizică, unul de recuperare medicală, altul de business și IT, spații de cazare cu 4.500 de camere, un amfiteatru cu trei-patru mii de locuri, stadion de rugby şi de fotbal, pistă de atletism, piscină olimpică şi o academie de tenis. Din nefericire, în această toamnă Ion Țiriac a declarat că întregul proiect este abandonat din cauza lipsei de suport a autorităților române.

Florin (61 de ani) și Măriuca Talpeş (55 de ani) au creat cel mai puternic brand românesc din IT, soluțiile de securitate cibernetică Bitdefender. Aceste soluţii produse de compania românească Bitdefender se clasează pe primele locuri în topuri la nivelul mondial în testele de specialitate. În decembrie 2017 compania a fost evaluată la 600 de milioane de dolari, după ce fondul de investiții Vitruvian Partners a achiziționat o participație de 30% din companie de la un alt fond de investiții, Axxess Capital.

Și-au început afacerea în 1990, fără experiența antreprenoriatului, când România nu cunoștea încă ce înseamnă o firmă privată. Într-un interviu acordat postului de televiziune BBC, Măriuca Talpeș a mărturisit că această decizie, riscantă la acea vreme, de a deveni „particular” nu a fost deloc susținută de familiile lor. „Mama mi-a spus: Ești nebună!”, a declarat ea în interviul acordat BBC. Tatăl ei, actor, a fost singurul susținător și primul investitor. Acesta i-a dat 300 de dolari pentru a-şi începe aventura.

Compania creată se numea Softwin, și furniza software și servicii companiilor din Occident. Primul client dar și prima lecție de capitalism au venit din Franța. A fost greu să facă tranziția de la stilul comunist în care nu existau negocieri privind calitatea unui produs, la stilul occidental al economiei de piață, unde nevoile clientului sunt pe primul loc. A urmat al doilea client, tot din Vest, care avea nevoie ca echipa din România să repare un joc de tenis pe calculator. „Se străduiau să facă mingea să meargă fluid. Am rezolvat-o în noaptea următoare şi în două zile am fost la ei cu soluţia”, își amintește Florin Talpeș. În 2001, AVX s-a transformat în mai popularul „Bitdefender”, cu o creştere impulsionată de popularitatea internetului și de recenzii pozitive şi recomandări verbale. Astăzi, Bitdefender are peste 500 de milioane de clienți în toată lumea. De câțiva ani, Măriuca Talpeș a lansat și conduce Intuitext, divizia de software educaţional a grupului Bitdefender.  Intuitext deține portalul didactic.ro, dedicat cadrelor didactice din România, și portalul olimpiade.ro, unde elevii și profesorii pot găsi informaţii despre competiţiile şcolare şi pot face schimb de impresii despre concursuri.

Expansiunea globală

Astăzi, compania se concentrează pe extinderea pe piețele internaționale. În toamna anului 2018, Bitdefender a preluat și partenerul de pe piața australiană, compania SMS eTech, achiziție care întărește poziția companiei în regiunea Asia-Pacific prin crearea subsidiarei proprii Bitdefender Australia. De altfel, Bitdefender și-a stabilit în mod direct prezența locală prin deschiderea unui birou în Melbourne, primul al companiei în această regiune a lumii. Tot în 2018, la sfârșitul lunii octombrie, Bitdefender a cumpărat și compania olandeză RedSocks Security BV, prima companie de tehnologie cumpărată până acum de producătorul de soluții de securitate cibernetică. Parte din strategia de fuziuni și achiziții a Bitdefender, investiția extinde portofoliul de soluții în zona de securitate a rețelelor și de monitorizare a amenințărilor informatice complexe. Compania RedSocks Security este specializată în detectarea automată de incidente și de trafic suspect la nivelul rețelei și în combaterea criminalității informatice. Astfel, Bitdefender a înființat un birou și în Olanda. În prezent, Bitdefender și-a stabilit prezența locală în SUA, Franța, Germania, Danemarca, Spania, Italia, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite, Suedia, Canada, Australia și Olanda.

Datele contabile raportate de Bitdefender în  2017 arată o cifră de afaceri de 591,8 milioane de lei, un profit net de 28,4 milioane de lei și exporturi totale în valoare de 578 milioane de lei. Potrivit informațiilor furnizate de companie, vânzările Bitdefender către mari companii s-au triplat în ultimii trei ani, iar numărul angajaților s-a dublat până la 1.600, dintre care 1.350 în România și 250 în birourile din străinătate.

Multă muncă și viziune. Aceste cuvinte caracterizează cel mai bine succesul pe care Anca Vlad l-a dobândit în antreprenoriat. Economist de profesie, și-a început prima afacere în domeniul marketingului. Astăzi, grupul Fildas-Catena este lider în retailul farma, Anca Vlad devenind un model pentru femeile de afaceri din România.

Și-a descoperit pasiunea pentru economie încă din liceu. În clasa a XI-a, profesoara care-i preda această materie a îndrumat-o să urmeze o facultate de specialitate. Așa că, în 1976, intră la Academia de Studii Economice – secția Relații Economice Internaționale. Cariera a început să și-o construiască încă de pe băncile școlii. Pentru că stăpânea foarte bine limba engleză, lucra și ca ghid și traducător. În 1980, datorită rezultatelor obținute pe parcursul anilor de studiu și la examenul de diplomă, primește o repartiție în București, la o companie din industria lemnului – actualul Silvarom. Experiența profesională dobândită în cei șapte ani, cât a lucrat în industria mobilei – domeniu în care a evoluat până la funcția de coordonator al activității de export -, avea să o ajute pe Anca Vlad în următorii pași din „profesia” de antreprenor. În 1987, s-a ivit o oportunitate de a lucra la Camera de Comerț a României, ca director de țară pentru gigantul britanic SmithKline Beecham Pharmaceuticals. Această șansă a propulsat-o în lumea marketingului internațional și a ajutat-o să gândească în perspectivă. Astfel, odată cu apariția Decretului 54, primul act normativ care permitea, după Revoluție, înființarea unei firme private, Anca Vlad decide să părăsească sectorul de stat. Și-a înființat, mai întâi, un birou de marketing care avea ca obiect de activitate prestarea serviciilor de consultanță, în luna mai a anului 1990, iar un an mai târziu pune bazele afacerii Fildas, o firmă care, la început, avea doar șapte angajați și răspundea nevoilor primelor farmacii private. După opt ani, Anca Vlad a luat hotărârea să extindă businessul și în zona de retail farmaceutic, prin înființarea farmaciilor Catena. Rețeaua a ajuns în prezent la peste 720 de unități, iar numărul angajaților a crescut exponențial de la un an la altul, astăzi depășind pragul de 5.000. Pentru menținerea primei poziții în retailul farmaceutic, grupul investește constant în extinderea lanțului de farmacii. Astfel, bugetul alocat anul trecut pentru continuarea expansiunii a fost de peste zece milioane de euro. Pe lângă afacerea de succes reprezentată de Catena, grupul farma operează, prin Fildas Trading, și cea mai extinsă rețea de depozite de profil din țară, asigurând acoperirea națională prin două depozite centrale situate în București (Mogoșoaia) și Pitești, 12 centre logistice regionale și un call center. Lider în domeniul distribuției de medicamente, suplimente alimentare, produse tehnico-medicale și dermato-cosmetice, Fildas Trading are peste 1.000 de angajați și o flotă de transport formată din 120 de autoutilitare medii și 12 camioane de mare tonaj. Portofoliul de clienți cuprinde peste 3.000 de farmacii și 300 de spitale către care Fildas livrează peste 10.000 de tipuri de medicamente, suplimente alimentare și produse dermato-cosmetice. Fildas mai oferă și servicii de logistică și antrepozitare unor producători internaționali de medicamente. Grupul Fildas-Catena are o contribuție majoră în proiecte culturale și acțiuni de responsabilitate socială. Implicarea fondatoarei în viața socială și culturală a țării a dus la apariția fundației Fildas Art, care susține arta prin proiectul Galeria Senso. În cadrul galeriei sunt expuse creații ale artiștilor români contemporani, aceasta promovând constant arta, atât prin vernisajele organizate periodic, cât și prin expozițiile permanente găzduite. Grupul Fildas-Catena se dedică, de asemenea, susținerii unor programe sociale și de caritate, sprijinind activ mai multe fundații și implicându-se direct în acțiunile derulate de acestea: Salvați Copiii! – România, OvidiuRo, Light into Europe, Fundația Renașterea și HOSPICE Casa Speranței.

În plus, rețeaua de farmacii Catena derulează constant campanii de informare a populației în privința importanței prevenției și adoptării unui stil de viață sănătos. În urmă cu patru ani a luat ființă Catena Racing Team, cel mai mare club polisportiv al unei companii din România, alcătuit din angajați și colaboratori din București și din țară ai Catena, Fildas și Tonica Group, toți pasionați de sport și deja premiați la diferitele competiții la care au participat. Totodată, Fildas-Catena acordă absolvenților posibilitatea de se angaja în cadrul grupului prin intermediul proiectului „Școala Catena“, un proiect derulat în sprijinul dezvoltării noilor membri ai echipei.

Primul unicorn al economiei românești a fost înființat de Daniel Dines și Marius Țîrcă în 2005, într-un apartament de pe strada Delea Veche din sectorul 2 al Capitalei. Prima denumire a companiei a fost DeskOver, iar aceasta dezvolta librării automatizate și kituri software pentru IBM, Google sau Microsoft, toate integrând și produse proprii. Abia în 2012 echipa de zece programatori a trecut la automatizarea robotizată, care părea potrivită pentru cerințele pieței. Atunci au decis să își orienteze resursele pentru dezvoltarea unei platforme de operare de roboți software. „În acea perioadă am eșuat de multe ori. De altfel, UiPath e rezultatul tuturor greșelilor pe care un antreprenor poate să le facă“, a spus Daniel Dines, într-un interviu acordat Business Review. Prima greșeală, spune antreprenorul, a fost să construiască un start-up în același timp în care ofereau servicii de consultanță și outsourcing. „A trebuit să finanțăm compania făcând outsourcing. E mai simplu și mai eficient să găsești finanțare abordând acceleratoarele de start-up-uri. Dar în acea perioadă nu era posibil“, își amintește Dines. „Nici nu știam că așa se construiește un start-up, că trebuie să găsești un investitor, să îți validezi cu el ideile, să construiești un produs și apoi să găsești o strategie“, a adăugat acesta.

În al doilea rând, motivația nu era cea potrivită, spune el. „Scopul meu era să am un trai decent. România nu a fost niciodată un loc în care să fie ușor să obții așa ceva, mai ales ca antreprenor. Perioada grea din anii 90 mi-a marcat existența. Deci am avut mereu această grijă, să îmi construiesc stabilitatea zilei de mâine. Cred că asta a fost o greșeală. Nu poți deveni antreprenor ca să ai un venit stabil. Nu trebuie să devii antreprenor pentru un trai decent. Nu merită. Motivația potrivită pentru un antreprenor vine dintr-o chemare personală mai profundă, din dorința de a face ceva. Să fii antreprenor e ceva extrem de riscant și îți poate ruina cariera“, a explicat el.

„Ceea ce mi-a schimbat perspectiva a fost felul în care evoluau start-up-urile din Silicon Valley. Site-ul TechCrunch a început să scrie despre noi start-up-uri, a apărut un nou accelerator american în martie 2005, iar apoi l-am întâlnit pe Paul Graham, unul dintre mentorii a cărui filosofie m-a influențat profund. Am înțeles că se poate construi o companie doar din dragoste pentru tehnologie sau pentru a face ceva bun, dincolo de binele personal. Atunci mi-am schimbat complet viziunea, am încetat să mai oferim servicii de outsourcing și ne-am oferit să dezvoltăm cel mai bun produs pe care îl putem dezvolta, apoi vedem ce se întâmplă. Acesta a fost un moment de cotitură în evoluția noastră“, povestește Dines. Dar încă era loc de greșeli. „Am lansat produsul prea târziu. L-am șlefuit prea mult în loc să îl punem pe piață mult mai rapid“, povestește antreprenorul. Succesul a venit abia în 2013, odată cu primul client, o companie indiană. În acel an, DeskOver a lansat primul produs care targeta piața de RPA. „În 2014-2015 aveam impresia că aveam competiție puternică, dar fără să ținem cont de asta am început să ne mărim echipa, iar dezvoltarea a explodat. Vine un moment în care trebuie să ai o doză de nebunie“, a povestit Dines.

În 2015, DeskOver devine UiPath și finalizează primele parteneriate cu companii mari de consultanță și BPO. Mai mult, compania deschide primele birouri în SUA și crește echipa de la 10 angajați la 100. Pentru a-și susține creșterea, în 2017 start-up-ul și-a început expansiunea globală, dublând numărul de angajați la 500 și deschizând birouri noi în zece țări. Printre acestea, cel din Japonia are un rol major în dezvoltarea companiei. Pentru că s-a dezvoltat din București ca fiind un lider al unei piețe aflate la început la nivel global, primul unicorn al României este o excepție de la regulă. Mai ales pentru că și-a dezvoltat principalul produs independent de o piață despre care nu știau mare lucru, și mai mult, acum cinci ani erau în prag de faliment.

Conduce  prima multinațională fondată în România – Compania Grampet Grup. Grupul a crescut susţinut în ultimii ani şi și-a extins prezenţa în regiune, operând în România, Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova, Slovacia, Croația, Austria, Germania, Serbia și Grecia. Acum, Gruia Stoica se pregătește să intre cu Grampet pe piețele din alte șapte țări.

Antreprenorul a investit mereu în oameni și în dezvoltare. Recent, și-a atins obiectivul cu care înfiinţa Grupul Grampet în urmă cu aproape 20 de ani: „de a conecta Oceanului Atlantic, prin Marea Nordului, la Oceanul Pacific, prin Marea Chinei de Sud“. Astfel, în luna septembrie, Grupul Grampet devenit prima companie europeană care a aderat la Ruta de Transport Internațional Trans-Caspică – un proiect integrat în Iniţiativa Noului Drum al Mătăsii (One Road, One Belt), cel mai mare proiect global de infrastructură din istoria recentă, care a venit, practic, în întâmpinarea acestui vis. „Considerăm că acest pas reprezintă o realizare atât pentru Grupul Grampet, dar și pentru România. Cu siguranţă că mai este loc de creştere şi, personal, am mari speranţe pentru următorul Centenar al României“, a explicat omul de afaceri. Și pentru că și-a ținut promisiunea făcută acum 20 de ani, că va investi în proiecte românești în care are încredere și va dezvolta România, omul de afaceri  a precizat că la anul va lansa prima linie românească de producție pentru medicamente oncologice după ce Grampet a ajuns  să dețină  74% din acțiunile fabricii de medicamente Polisano. „În prima jumătate a anului viitor, în urma unei investiții de 25 de milioane de euro, pentru o capacitate de aproximativ 10 milioane de unități terapeutice anual. Totodată, până la finalul lui 2019 vor fi finalizate pregătirile pentru producție pe liniile de oncologice lichide injectabile existente în fabrica din Sibiu“, a declarat Gruia Stoica. Întrebat cum vede compania în 2019, Gruia Stoica a spus va fi cu siguranţă un moment de referință pentru întrega industrie europeană de transport feroviar, având în vedere liberalizarea pieței anuntață pentru luna iunie. „Poate nu întâmplător, liberalizarea coincide cu aniversarea a 20 de ani de la înființarea Grupului Grampet“, a punctat Gruia Stoica.

Gruia Stoica a povestit că rețeta de success ca antreprenor este să fii, în primul rând, corect şi dedicat propriei echipe și angajaților, pentru a le asigura condiții de muncă decente, pregătirea profesională necesară și un mediu de lucru stabil și motivant.  De asemenea, el a explicat că ai o responsabilitate față de industria în care activezi, pentru a contribui la profesionalizarea și dezvoltarea sa în contextul economiei naționale per ansamblu. „O companie performantă contribuie la performanța întregii țări. Un brand puternic cum este Grupul Grampet – Grup Feroviar Român duce reputaţia României peste hotare şi aduce un plus de valoare la brandul de ţară”, a punctat omul de afaceri. Omul de afaceri  crede că cea mai mare problemă este în acest moment lipsa de interes a statului pentru investiţia în infrastructură.  Motivul: industria feroviară se confruntă cu un adevărat dezastru, având în vedere faptul că viteza medie de circulaţia a ajuns la 19 km pe oră. În opinia acestuia, competitivitatea economiei şi a industriei româneşti pe piețele globale este strâns legată de competitivitatea industriei transporturilor.

Investește în oameni de mai bine de 17 ani

Omul de afaceri are convingerea că dezvoltarea economică la nivel național este strâns legată de dezvoltarea economică și educația la nivelul comunităților. De aceea, a înființat Fundația Toflea în 2004, având aceste două arii – educația și comunicatea. „Pilonul Educaţie din cadrul Fundaţiei asigură asistenţă pe mai multe direcţii – burse, meditaţii în vederea susţinerii examenului de Bacalaureat, pregătirea pentru o carieră, un program de mentorat, precum şi un program dedicat părinţilor şi bunicilor, pentru a-i ajuta să înţeleagă că școala și educația sunt viitorul și reprezintă condiții pentru o viață mai bună. La rândul său, Pilonul Comunitate include programe de educaţie ecologică, schimburi de experienţă, acţiuni sociale, precum şi un Centru medical pus la dispoziţia comunităţii”, a explicat Gruia Stoica. În cei 17 ani de la înființare, fundaţia a susținut peste 1000 de tineri să își continue studiile și sprijină anual peste 400 de familii cu o situaţie economică precară.

Afacerea MedLife a început în urmă cu 22 de ani cu două cabinete deschise la parterul unei case din zona Turda din București, după ce Mihaela Marcu, medic pediatru, renunță la jobul stabil pe care îl avea la o policlinică de stat. „Afacerea nu am început-o eu, ci mama, cu o investiție minimă“, povestește Mihai Marcu, CEO și președintele Consiliului de Administrație.

Pacienții erau dispuși să plătească pentru servicii medicale, iar cererea era așa de mare încât, în șase luni, a mai deschis două cabinete. În scurt timp Mihaela Marcu a deschis o clinică și un laborator de analize. Mihai Marcu s-a lăsat convins să se alăture afacerii familiei abia după opt ani, timp în care a fost bancher. Prima sa decizie la conducerea MedLife a fost una îndrăzneață, respectiv să își asume investiția într-o aripă din actuala clinică Grivița MedLife. A fost nevoie de un împrumut bancar pentru renovarea clădirii puternic distrusă. Mihai Marcu spune că au ipotecat toate bunurile ca să poată accesa împrumutul respectiv. Banii primiți de la bancă au fost direcționați pentru deschiderea unei clinici moderne, cu aparatură de ultimă generație. Decizia a fost definitorie pentru dezvoltarea companiei. Produse medicale diversificate de care puteai beneficia într-un singur loc. Aceasta a fost principala strategie de business, spune Mihai Marcu. „Nu exista lună în care să nu deschidem câte două cabinete”, povestește acesta. Dotarea cu aparatură de ultimă generație, care nu exista în România, a fost un alt pas important în dezvoltarea MedLife. Calitatea angajaților a fost, de asemenea, o prioritate pentru Mihai Marcu. Astăzi grupul are peste 6.300 de angajați. „Avem manageri și medici de calitate în România”, este de părere CEO-ul Medlife.

Listarea întărește poziția de lider

În 2016 compania s-a listat la Bursă, această operațiune fiind cotată drept cel mai mare succes realizat vreodată la Bursa de Valori București (BVB) de către o firmă privată, reușind să strângă de la investitori privați 230 de milioane de lei pentru un pachet de circa 44% din acțiuni. După această listare, familia Marcu a rămas acționar majoritar cu un pachet de 51% din acțiuni. Cu banii strânși pe Bursă, Mihai Marcu a ieșit la cumpărături. În toamna anului trecut compania a anunțat achiziția Polisano, un jucător din primii 10 în piața serviciilor medicale din România. Achiziția include o serie de patru clinici cu laboratoare proprii situate în București și Sibiu, un spital privat – Spitalul European Polisano din Sibiu – recunoscut ca fiind unul dintre cele mai moderne și mai performante unități spitalicești din România, un centru de fertilizare in vitro și cea mai mare maternitate privată din Transilvania. Cu această achiziție, MedLife își întărește poziția de lider al pieței de servicii medicale private. Iar această preluare s-a resimțit în rezultatele financiare. În primul S1 din 2018 MedLife a raportat o cifră de afaceri de 400 de milioane de lei, cu 33% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, cel mai mare a avans a fost înregistrat de clinici, care au raportat o creștere de 50% față de aceeași perioadă a anului trecut, urmate de spitale, cu o creștere de 40%. Clasamentul  continuă cu laboratoarele, farmaciile și divizia corporate. „Achiziția Polisano a adăugat valoare grupului, atât din punct de vedere strategic, cât și din cel al rentabilității. Mai mult decât atât, complexitatea cazurilor medicale rezolvate în spitalul Polisano, dar și echipa de medici specialiști, aduc un plus valoare sistemului nostru medical și susțin poziționarea noastră în zona de excelență medicală. Nu în ultimul rând, această achiziție a adus la nivelul grupului know-how privind activitatea medicala de radioterapie MedLife, devenind astfel singura companie integrată la nivel național care oferă aceste servicii”,a explicat Marcu. Achizițiile MedLife au continuat și în 2018 cu Ghencea Medical Center și Solomed Group. Într-un interviu acordat Business Review, Mihai Marcu a dezvăluit că intenționează să extindă business-ul în Ungaria și Serbia în următoarea perioadă. „Nu ne-am hotărât dacă intrarea în aceste piețe se va face printr-o preluare sau o investiție de la zero“, a explicat acesta.