Înființat în anul 2000, grupul Carmistin reprezintă unul dintre cei mai mari jucători din industria agro-alimentară din România. În componența sa se află mai multe companii care compun un lanț ce pornește de la cultivarea pământului, creșterea animalelor și ajunge până la vânzarea produselor din carne în cele peste 150 de magazine ale grupului.
Carmistin este în acest moment unul dintre cei mai importanți traderi în industria cărnii și liderul celui mai puternic grup de business din sectorul agroalimentar. Este condus de o echipă de management cu o medie de vârstă de doar 33 ani, care și-a propus o strategie indrăzneață de investiții majore și mai ales o mentalitate diferită în afaceri.
În prezent, Carmistin este compus din mai bine de zece companii, între care Avicarvil, Avicarvil Foods, Avirom, Porcellino, Pajo Agricultură sau Pajo Holding. Numărul total al angajaților depășește 2.000 de persoane.
În 2017, grupul a raporat profituri cu peste 30% mai mari decât în anul anterior. Creșterile importante se datorează modernizării liniilor de producție, introducerii de noi tehnologii în procesul de creștere a animalelor, dar și unei strategii robuste de reducere a costurilor, ne-au declarat reprezentanții companiei.
„Dacă mă uit la cifrele realizate de noi, dar și de ceilalți jucători locali, pot spune că fermierii români și România au evoluat foarte mult în ceea ce privește productivitatea și soluțiile optime pentru creșterea animalelor. Avem în acest moment una dintre cele mai bune soluții pentru proteină animală de pe piață europeană, iar produsele noastre sunt competitive calitativ dar și ca preț“, spunea, în vara anului trecut, Iustin Paraschiv, președintele Carmistin.
Creșteri pe toate liniile
Afacerile grupului agricol sunt structurate în patru mari linii de business, cea mai importantă fiind creșterea, abatorizarea și comercializarea puilor, cu o capacitate de producție de 20 milioane de pui anual.
Și fermele de creștere a porcinelor (Carmistin are o capacitate de producție de 200.000 porci/an) au fost retehnologizate anul trecut, ceea ce, alături de schimbarea raselor de creștere și a procesului de nutriție, a dus la majorarea profitului operațional cu 48,7%, până la 17,7 milioane de lei, la venituri de 148,5 milioane de lei.
Pe lângă fermele de creștere și abatorizarea a puilor și porcinelor, grupul mai operează și cea mai mare fermă de creștere și îngrășare a taurinelor din România, cu o capacitate de producție de 10.000 de capete/an.
90% din producție merge la export, mai ales pe piețele din Estul Mijlociu precum Turcia, Irak, Iordania, Liban sau Israel, iar anul 2017 a fost unul foarte lucrativ pe acest segment. „Cererea a fost pentru animale mai mari și mai grele. Dacă în anii anteriori media de greutate la export este de 500 de kilograme, în 2017 această a crescut la circa 560 de kilograme, iar asta a fost foarte bine pentru noi pentru că valoarea adăugată vine din îngrășarea animalelor“, spune omul de afaceri ploieștean.
Rezultatele fermelor n-ar fi fost însă atât de bune dacă grupul n-ar fi avut în componentă și divizia de producție a furajelor și nutrețurilor, companiile Pajo Agricultură și Pajo Holding. În urmă măririi capacității de producție și însilozare a putut fi asigurat un preț constant al nutrețurilor pe parcursul întregului an, ceea ce a făcut activitatea mai eficientă prin predictibilitate, spune președintele Carmistin. De asemenea, Pajo a devenit cel mai mare producător de furaje insacuite din România.
Avantaj de moment
România a investit mult în bunăstarea animalelor și în modul în care decurge procesul de producție. În multe domenii suntem peste producătorii europeni care operează ferme vechi, nemodernizate. Însă suntem în continuare prea dependenți de genetică europeană și de fermele europene de reproducție“, spune Iustin Paraschiv. Faptul că nu mai există cercetare în domeniul zootehnic românesc este doar una dintre probleme. Dezvoltarea comerțului modern va pune o presiune importantă pe fermierii mici, crede tânărul om de afaceri și sectorul se va consolida.
„Fermierii mari vor fi și mai mari, iar o parte dintre cei mici vor dispărea. Rămâne să vedem cât de bun este acest fenomen pentru agricultură locală și pentru economia românească în general“, conchide Paraschiv.
Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.
