Fost elev al liceului militar și al școlii de ofițeri de tancuri, Ștefan Vuza a renunțat la cariera în armată în 1990 și a devenit student la ASE. Încă din timpul facultății s-a implicat în tot soiul de afaceri, în special în zona comerțului.
A vândut, de pildă, struguri sau vin. Unele tranzacții i-au adus profituri frumoase, altele au ieșit pe pierdere, însă în cele din urmă a învățat câte ceva din fiecare experiență.
Prima afacere serioasă a fost deschiderea unui centru comercial cu standuri de închiriat în Roman. Au urmat în scurt timp mai multe centre similare în zona Moldovei și, mai apoi, s-a ajuns la 14 astfel de unități în jumătatea de nord a țării.
Vuza spune că veniturile din afacerile respective erau predictibile, așa că, bazându-se pe capitalul deja acumulat și pe cel care urma să vină, a participat la finele anilor ’90 la licitația pentru privatizarea fabricii Contactoare Buzău. În câțiva ani, omul de afaceri a achiziționat mai multe fabrici de stat din domenii care de care mai diverse: industrie chimică (Chimcomplex Borzești), textile (Iașitex Iași), Uzuc Ploiești (echipamente industriale), piese și subansamble (Sinterom Cluj Napoca) sau celuloză și hârtie (Someș Dej).
Între faliment și succes
Perioada de tranziție, concurența acerbă din țară și străinătate, criza economică, dar și simple calcule care demonstrau că activele unei societăți erau mai valoroase decât activitatea desfășurată de aceasta au făcut ca o bună parte din fostele întreprinderi comuniste cumpărate de Vuza să își reducă treptat turația motoarelor și, în cele din urmă, să fie închise. În unele cazuri, activitatea a fost relocată.
Nu aceeași soartă a avut-o fostul combinat chimic de la Borzești de lângă Onești, județul Bacău. Chimcomplex funcționează și azi și o duce din ce în ce mai bine.
În 2017, compania a avut o cifră de afaceri de 242 de milioane de lei și 768 de angajați, față de 184 de milioane de lei și 742 de salariați în 2016. În primăvara lui 2018, firma a anunțat că intenționează să investească 10 milioane de dolari în extinderea capacității de producție a clorurii de calciu, ca urmare a creșterii cererii pentru această substanță pe piața internațională.
Oltchim, de la agonie la extaz?
Însă cea mai importantă investiție a Chimcomplex ar urma să fie achiziția celor mai importante active ale combinatului Oltchim.
După o tentativă de privatizare eșuată în 2012, în ianuarie 2013 Oltchim a fost declarată insolventă. O nouă încercare de privatizare nu a reușit să găsească un cumpărător serios, așa că administratorii și creditorii au decis să vândă activele viabile.
Iar la licitația din toamna lui 2017 Chimcomplexul lui Vuza a fost declarat câștigătorul pentru uzinele de clorosodice, oxi-alcooli și polioli, pentru departamentul de servicii pe teren, pentru vagoanele de marfă deținute de Oltchim și parțial pentru instalațiile VCM/PVC.
Suma oferită, de 127 de milioane de euro plus TVA, nu fusese plătită încă la momentul scrierii acestor rânduri. Totuși, la mijlocul lui noiembrie 2018, Chimcomplex a transmis Bursei de Valori București un comunicat prin care anunța iminenta închidere a tranzacției, dar și faptul că avea ca parteneri financiari banca elvețiană Credit Suisse, banca rusească VTB Bank (Europe), traderul american de chimicale Tricon Energy și SCR (Serviciile Comerciale Române, grupul de companii controlat de același Vuza).
„Începerea discuțiilor exclusive cu doi finanțatori europeni de top marchează o etapă importantă în dezvoltarea Chimcomplex și deschide calea pentru finalizarea cu succes a achiziției activelor Oltchim”, preciza Vuza.
Dacă totul se va finaliza cu bine, omul de afaceri clujean își va putea vedea visul cu ochii: Compania Română de Chimie (CRC), o sinergie între Chimcomplex și Oltchim și un viitor jucător major pe piața regională.
„Planul de afaceri al acestei noi entități este fundamentat pe relansarea chimiei românești, incluzând posibilitatea de creștere a producției industriale la peste un miliard de euro anual, în șapte ani de la preluare, precum și crearea a peste 9.000 de locuri de muncă pe orizontală și verticală”, se arăta în documentele care anunțau apariția CRC.
Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.
