Informatizarea transportului feroviar. Aplicații în premieră, lansate de Grampet Group

De către

4 mai 2019

Transportul feroviar se desfășoară într-o rețea cu acces reglementat, fiind cea mai restrictivă din acest punct de vedere. În aceste condiții desfășurarea procesului de transport feroviar este guvernată de procese informaționale strict reglementate care au folosit la începuturi telegraful, ajungând în prezent să utilizeze foarte intens sistemele informatice, a declarant Amedeo Neculcea, director general adjunct al GFR, în cadrul dezbaterii “Conneting Europe through entrepreurship and innovation”, care a avut loc vineri, la Palatul Parlamentului, în contextul consiliului informal COMPET.

Potrivit directorului Grup Feroviar Român, compania fanion a Grampet Group, sistemul feroviar autohton a fost printre primele care a beneficiat implementarea unor sisteme informatice.

În acest context, Grup Feroviar Român, beneficiind de sprijinul Institutului de Tehnică de Calcul, ambele membre a Grampet Group, a dezvoltat și implementat până în prezent 17 aplicații informatice și are în dezvoltare încă 10. “Trebuie subliniat faptul că circa 80% dintre acestea sunt creații ale inginerilor din Grampet Group”, a menționat Amedeo Neculcea.

Astfel digitalizarea a cuprins cele mai diverse activități ale companiei: de la cele „clasice” care fac obiectul oricărui ERP (contabilitate și financiar), la cele operaționale specifice (programarea trenurilor, monitorizarea vagoanelor și a locomotivelor, comandarea personalului de drum) sau comerciale specific (antecalculul costurilor de transport, managerierea relației cu clienții) și multe altele.

Shunting Expert – aplicație utilizată de mari companii petroliere

Cea mai recentă aplicație realizată de GFR și Institutul de Tehnică de Calcul a fost lansată în toamna anului trecut, fiind una dintre cele mai importante invenții în domeniul feroviar. Recunoașterea a venit din partea întregii industrii, anul trecut Asociația Industriei Feroviare și Club Feroviar au premiat compania pentru această aplicație.

Shunting Expert rezolvă într-un mod simplu și ieftin problema localizării exacte pe linii a mii de vagoane care se manevrează și staționează pe platforme feroviare cu volum mare de manevră. “Această aplicație a fost deja implementată în ambele rafinării ale Rompetrol și este solicitată insistent de OMV Petrom”, a menționat Amedeo Neculcea.

Aplicația este o premieră pentru România și pentru țările din sud-estul Europei, digitalizarea fiind un proces important în transporturi, servicii, dar și a administrării unui parc de material rulant format din multe vehicule care necesită să fie gestionate în toate punctele unde se află.

“Scrisoarea de trăsură electronică”- lansată în urmă cu doi ani

Prima aplicație lansată de GFR a fost în martie 2017, compania fiind primul operator de transport din Balcani care a implementat acest serviciu. Practic, “Scrisoarea de trăsură electronică”- mută în mediul online cea mai mare parte a problematicii contractului de transport, oferind clienților un instrument prietenos și care îi ajută să nu greșească în redactarea acestui document esențial. “Aplicația a fost adoptată deja de circa 80% din clienții noștri”, a precizat Amedeo Neculcea.

“Specificitatea domeniului transporturilor care a impus necesitatea apariției unor ramuri distincte precum Dreptul Transporturilor (în sfera juridică), Economia Transporturilor și Ingineria Transporturilor (în sfera tehnico-economică) face ca procesul de digitalizare în acest domeniu să fie unul foarte specific, experiență dezvoltatorilor din sfera producției fiind adesea inutilă aici”, a explicat reprezentantul GFR.

GFR este un lider în sud estul Europei în domeniul digitalizării feroviare, cunoscut fiind că este singură soluție pentru competitivitate și pentru realizarea în cel mai înalt stadiu calitativ a misiunii sale: conectivitatea.

Evenimentul “Conneting Europe through entrepreurship and innovation” s-a bucurat de prezența a numeroși reprezentanți ai unor companii din România și antreprenori din România și din statele membre UE care au făcut parte din delegațiile oficiale ale miniștrilor responsabili de competitivitate.

Niculae Bădălău: IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei europene

De către

Ciprian Mailat

3 mai 2019

Digitalizarea industriei, cu un accent deosebit pe sprijinirea inițiativelor precum Centrele de Inovare Digitală și a altor inițiative aflate în cadrul platformei europene pentru digitalizarea industriei care sprijină IMM-urile în transformarea lor digitală, a fost principala temă dezbătută la reuniunea informală a miniștrilor responsabili pentru competitivitate, eveniment care a avut loc, vineri, la Palatul Parlamentului, din București.

Evenimentul, ce a fost prezidat de către ministrul Economiei, Niculae Bădălău, a reunit demnitari din state membre ale UE, precum și reprezentanți ai SME United (Asociația Europeană a IMM-urilor), ai Business Europe (Confederația Întreprinderilor Europene), ai Comitetului Regiunilor și ai statelor membre AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb). O particularitate a reuniunii informale a Consiliului COMPET desfășurate la București a fost aceea că miniștrii statelor membre au fost însoțiți de câte un antreprenor de succes.

Antreprenorii europeni au avut oportunitatea de a participa la un eveniment de interconectare, în seara zilei de 2 mai, iar în data de 3 mai au avut o sesiune paralelă de lucru cu miniștrii responsabili pentru competitivitate și creștere.

În cadrul evenimentului „Connecting Europe through entrepreneurship and innovation”, antreprenorii prezenți au dezbătut modalitățile prin care Europa poate fi mai bine conectată prin intermediul antreprenoriatului.

Mai multe detalii puteți afla aici:

DEZBATERE: Cât de pregătit e mediul antreprenorial european pentru a ține pasul cu ritmul alert al tehnologiei?

Reuniunea miniștrilor UE a inclus două sesiuni tematice de mare actualitate pe agenda europeană pentru autorități și pentru mediul de afaceri, prima fiind dedicată contribuției antreprenoriatului, IMM-urilor, companiilor de tip start-up și scale-up, la competitivitatea UE. A doua sesiune a fost concentrată pe abordarea integrată a Pieței Unice în sprijinul industriei și pentru o mai bună punere în aplicare și asigurare a respectării cadrului legislativ. Dejunul de lucru al demnitarilor a fost dedicat foii de parcurs a industriilor europene energo-intensive.

În cadrul primei sesiuni de dezbateri, miniștrii COMPET au solicitat consolidarea eforturilor și punerea în aplicare rapidă a priorităților politice în ceea ce privește digitalizarea industriei, cu un accent deosebit pe sprijinirea inițiativelor precum Centrele de Inovare Digitală și a altor inițiative aflate în cadrul platformei europene pentru digitalizarea industriei care sprijină IMM-urile în transformarea lor digitală. Totodată, aceștia au încurajat întreprinderile start-up și scale-up, IMM-urile și companiile inovatoare să contribuie și să beneficieze de dezvoltarea și utilizarea pe scară largă a Inteligenței Artificiale în economie.

„IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei europene, cu 24 de milioane de IMM-uri angajând peste 90 de milioane de persoane. În prezent, peste 85% din noile locuri de muncă au fost create în ultimii 5 ani de către IMM-uri, acestea reprezentând 67% din totalul ocupării forței de muncă din UE în sectorul afacerilor non-financiare”,
a declarat ministrul Economiei, Niculae Bădălău.

Potrivit acestuia, necesitatea creșterii productivității întreprinderilor pentru competitivitatea industriei europene și contribuția internaționalizării IMM-urilor la creșterea economică sunt deosebit de importante. „Pentru Președinția Română identificarea celor mai adecvate soluții care să conducă la creșterea și dezvoltarea competitivității economiei europene este o prioritate. De asemenea, doresc să evidențiez importanța pe care o are dezvoltarea clusterelor și integrarea IMM-urilor în lanțurile valorice europene și internaționale pentru creșterea competitivității economiei UE”, a mai spus Niculae Bădălău.

Cât de importantă este piața unică

În cadrul celei de a doua sesiuni, miniștrii COMPET au discutat despre Piața Unică, respectiv despre modalitățile pe care le consideră cele mai adecvate pentru îmbunătățirea respectării și punerii în aplicare a regulilor Pieței Unice care să susțină competitivitatea la nivel global a companiilor europene. Demnitarii prezenți la București au reiterat faptul că o Piață Unică puternică, aprofundată și funcțională reprezintă piatra de hotar pentru baza industrială integrată, durabilă și competitivă a UE și contribuie la succesul acesteia la nivel mondial. Piața Unică facilitează integrarea și dezvoltarea lanțurilor valorice europene contribuind la asigurarea menținerii în UE a industriei și a serviciilor asociate. În acest sens, Piața Unică este crucială pentru IMM-uri oferindu-le oportunități de dezvoltare, de integrare în lanțurile valorice, acolo unde este necesar, și de extindere.

„Cei peste 25 de ani de funcționare a Pieței Unice au dovedit că aceasta reprezintă cel mai mare avantaj al Europei în generarea de creștere și inovare, atragerea investițiilor și stimularea competitivității companiilor europene pe piețele globalizate. De asemenea, beneficiile sale sunt clare și pentru cetățeni. Adoptarea Regulamentului privind supravegherea pieței și conformitatea produselor este un pas important în consolidarea protecției consumatorilor europeni, în special în contextul noilor pericole și riscuri la care aceștia sunt expuși, având în vedere accesul larg al produselor neconforme pe piața Uniunii, datorită creșterii intense a vânzărilor online. În acest context, doresc să evidențiez importanța standardelor armonizate și a procedurilor de evaluare a conformității pentru a avea produse conforme și certificate pe Piața Internă”, a spus ministrul român al Economiei.

În cadrul dezbaterii la dejunul de lucru, miniștrii COMPET au evidențiat rolul industriilor energo-intensive pentru competitivitatea economiei europene și faptul că aceste sectoare reprezintă facilitatori importanți pentru tehnologiile curate, jucând astfel un rol semnificativ în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră atât în UE cât și la nivel mondial. Industriile energo-intensive sunt influențate semnificativ de politicile climatice și energetice, fapt ce evidențiază interdependența puternică dintre politica industrială și politicile climatice/energetice. Miniștrii responsabili pentru competitivitate și creștere au discutat despre necesitatea ca politicile europene să fie convergente și să asigure încredere pe termen lung, permițând industriei să își pregătească investițiile semnificative în tehnologiile cu emisii scăzute, astfel încât inovarea și investițiile să aibă loc mai întâi în Europa.

În încheierea reuniunii informale a Consiliului COMPET, Niculae Bădălău a declarat: „Am deplină încredere în faptul că discuțiile pe care le-am avut la București vor aduce contribuții semnificative în pregătirea și adoptarea următoarei agende strategice a UE. Antreprenoriatul, Piața Unică și competitivitatea industriei europene reprezintă cei trei piloni esențiali pentru dezvoltarea economiei europene și pentru asigurarea prosperității Uniunii și a bunăstării cetățenilor săi”.

UPDATE 2 DEZBATERE: Cât de pregătit e mediul antreprenorial european pentru a ține pasul cu ritmul alert al tehnologiei?

De către

Ciprian Mailat

3 mai 2019

Domeniul roboticii și al inteligenței artificiale avansează în ritm alert. Automatizarea este fără doar și poate noua provocare a deceniului, iar antreprenorii și companiile sunt consțienți de potențialul oferit de soluțiile digitale.

UPDATE: Antreprenorii și reprezentanți ai unor mari companii au arătat în cadrul mesei rotunde „Connecting Europe through entrepreneurship and innovation”, organizate astăzi la Palatul Parlamentului, cât de importantă este tehnologia în dezvoltarea unui business de anvergură.
Mai mulți antreprenori au arătat care sunt principalele vulnerabilități ale mediului de business în statele membre. Ei au solicitat ca politicile europene să fie uniformizat, așa încât regulile să fie aceleași indiferent de țară.

De asemenea, antreprenorii au așteptări mari de la reprezentanții UE pentru a le oferi sprijin în concurența neloială cu competitori din state din afara Europei.

În următorul deceniu, oportunitățile de dezvoltare din punct de vedere al tehnologiei și digitalizării atât în companii din sectorul IT sau comerț online, dar și din industrie și servicii vor depăși orice orizonturi de așteptare. De acea este foarte important ca educația să devină o prioritate la nivel european.

Paula Pîrvănescu: “Antreprenorii reprezintă coloana verticală a oricărei economii”

Moderatorul evenimentului, Paula Pîrvănescu, le-a transmis celor prezenți convingerea sa că antreprenoriatul contribuie decisiv la dezvoltarea economică: „Antreprenorii, fie oameni de afaceri sau companii locale şi internaţionale, reprezintă coloana verticală a oricărei economii.”

Rolul roboticii, digitalizarea industriei şi serviciilor, rolul tehnologiei cloud în viitorul roboticii, răspunsul politicilor europene la nevoile industriei au fost temele dezbătute de antreprenorii prezenți la eveniment. „Ca fost antreprenor, cred că trebuie să rămânem uniţi pentru că numai împreună putem fi mai puternici, în special în perspectiva competiţiei acerbe pe care o veţi înfrunta dacă veţi dori să vă dezvoltaţi afacerea în afara graniţelor ţării”, a declarat Paula Pîrvănescu, secretar de stat în Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

În acest context, i-a asigurat pe participanţii la dezbatere de susținerea permanentă a MMACA, prin programele derulate pentru sprijinirea investitorilor, valorificarea iniţiativei antreprenoriale şi transformarea sa în afacere de succes. În acest sens, relansarea spriritului antreprenorial, reducerea sarcinii de reglementare, accesul la finanțare și accesul la piețe și internaționalizare reprezintă direcţii prioritare în politicile publice în domeniu.

„Sunt convinsă că, împreună, vom continua să dezvoltăm un mediu de afaceri atractiv, benefic şi prietenos, prielnic demarării afacerilor şi investițiilor pe care le consideram esențiale pentru dezvoltarea mediului economic”, a mai adăugat oficialul MMACA.

Mare parte din statele europene se confruntă tot mai des cu forța de muncă înalt calificată. Digitalizarea, robotica și inteligența artificială pot contribui semnificativ la dezvoltarea unei afaceri antreprenoriale dacă sunt implementate corect.

Vom afla astăzi atât de la antreprenori români cât și din statele europene cum putem adapta noua tehnologie în businessurile antreprenoriale.

În cadrul evenimentului “Connecting Europe through entrepreneurship and innovation”, am încercat să identificăm răspunsuri la următoarele întrebări:

• Ce contribuție va avea robotica în dezvoltarea viitorului lumii?

• Unde vom fi în 10 ani de acum înainte?

• Digitalizarea industriei și a serviciilor

• Rolul tehnologiei cloud în viitorul roboticii

• Cum ar trebui politicile UE așa încât să răspundă nevoilor industriei?

Citiți și Niculae Bădălău: IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei europene

Evenimentul “Connecting Europe through entrepreneurship and innovation” a fost organizat cu ocazia reuniunii informale a miniștrilor responsabili pentru Competitivitate (COMPET), care se desfășoară la București, în perioada 2-3 Mai 2019.

Roboți care fac farfurii în orașul Marii Uniri

De către

Ciprian Mailat

2 mai 2019

În urmă cu 27 de ani, într-un garaj din Alba Iulia, a luat naștere compania IPEC, un business care a ajuns să producă, anual, peste 40 de milioane de farfurii. Investița inițială a fost de doar 100 de mărci germane.

Totul a început în 1991, când Elena Covaciu şi cei doi fii, Cristian şi Cosmin, au decis că este momentul să facă pe cont propriu ceea ce ştiau mai bine: ceramică. Primii ani de antreprenoriat au fost mai degrabă o necesitate de supravieţuire. „Am început să producem cu un cuptor făcut de mine, într-un garaj“, povesteşte Cristian Covaciu, director general al IPEC SA.

„Primul credit, de un milion de lei în perioada în care o Dacie se vindea cu 75.000 de lei, l-am luat cu 20% dobândă şi în 3 luni aceasta a crescut la 125%“, îşi aminteşte antreprenorul. Cu toate că prima sumă investită în businessul de familie a fost una modică, în 2017 afacerea a ajuns la venituri anuale de 100 de milioane de lei.

Anul 1996 a adus prima schimbare majoră în abordarea strategiei de vânzari, societatea începand o relație de afaceri cu concernul suedez IKEA, pentru care a început să producă din ce in ce mai mult, de la an la an. A fost momentul în care, dintr-o mică afacere de familie, societatea a început să se transforme într-o facilitate de producție orientată către producția de serie, cu utilaje moderne și desfacere pe piața externă.

Cel mai mare producător din Europa

Afacerea familiei Covaciu este unul dintre cei mai mari jucători din lume în domeniul produselor de menaj şi porţelan superior. IPEC, compania condusă de Cristian Covaciu, deţine una dintre cele mai avansate tehnologii de producţie din domeniu. Pentru a ajunge la un asemenea nivel, familia Covaciu a investit mult în tehnologie, fiind printre primele unităţi din lume care au introdus roboţi în procesul de fabricaţie. „Am avut o evoluţie constantă a cifrei de afaceri. Cam la trei ani ne-am dublat businessul. Suntem cel mai mare producător din Europa şi acoperim peste 1% din producţia mondială de farfurii“, spune Cristian Covaciu.

Astfel s-a ajuns ca businessul companiei IPEC să fie mult mai cunoscut în străinătate decât este în România. Asta pentru că doar o mică parte din producţie rămâne pe piaţa din România, aproximativ 99% mergând la export.

„Cea mai mare satisfacţie a mea este când deschid televizorul şi văd un film de la Hollywood, iar toată lumea mănâncă din farfuriile produse de IPEC“, mărturisește managerul companiei. Cei mai mulți clienți ai companiei sunt din Europa, în special Germania, dar şi SUA sau chiar China şi Japonia. IPEC SA a ajuns la un astfel de nivel în mod special datorită investițiilor constante în tehnologie. La ora actuală, compania dispune de peste 50 de mori preparare, 2 atomizoare de producere a pulberei atomizate, 20 prese izostatice, 10 cuptoare ardere, 30 mașini de glazurare și peste 200 de roboți industriali. Însă dincolo de otice tehnologie modernă, antreprenorul spune că cea mai importantă resursă pentru companie este mâna de lucru calificată. „Maşini putem cumpăra oricând, dar aceşti oameni sunt de neînlocuit,“ spune Cristian Covaciu.

Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Firma românească ajunsă în topurile mondiale

De către

Ciprian Mailat

1 mai 2019

Fondată în 2007 de antreprenorii Ioan Iacob și Radu Constantinescu, Qualitance este astăzi una dintre cele mai de succes companii autohtone de tehnologie.

Aceasta oferă soluții pentru cele mai mari companii din lume, construind produse și servicii digitale cu ajutorul tehnologiilor emergente, precum machine learning, blockchain sau IoT. Cu 200 de angajați și birouri pe trei continente (în București, San Francisco și Sydney), Qualitance are în plan să se extindă într-o nouă țară europeană până anul viitor.

Printre cele mai recente proiecte ale companiei se numără o platformă de e-sports creată pentru start-up-ul Ready Up din San Francisco, o aplicație pentru organizația Let’s Do It! World și o soluție pentru monitorizarea în timp real și vizualizarea echipamentelor și oamenilor (pacienți și personal) din spitale pentru start-up-ul american Intelligent Locations. Cu un model de business bazat pe inovație, adaptat și optimizat în cursul ultimilor zece ani, Qualitance este una dintre puținele companii românești care au reușit să aibă o prezență în Silicon Valley, și chiar să preia o companie în Statele Unite.

Co-fondatorul Ioan Iacob spune că ideea de a pune bazele unui business în domeniul tehnologiei, împreună cu Radu Constantinescu, a apărut în momentul în care și-au dat seama că tehnologia urmează să schimbe lucrurile într-un mod ireversibil. „Am știut că suntem pe cale să fim martorii unei mari schimbări a modului în care se fac afacerile”, povestește el.

Prima idee a fost o eroare

„Ne-am gândit că acela era momentul în care trebuia să acționăm”. Pentru Qualitance, drumul către modelul de business actual a fost bazat pe testare și eroare. „Când am început, ideea noastră – care s-a dovedit a fi greșită – a fost bazată pe controlul calității.” Și pentru că această primă idee nu a mers așa bine cum se așteptaseră, s-au hotărât să intre în zona de development.

„La început am făcut outsourcing, apoi am mers către product development”, explică Iacob. Ioan Iacob spune că le-a fost foarte greu să-și găsească primii clienți. „Am făcut un website și am așteptat să ne sune clienții. Dar nu ne-a sunat nimeni. Apoi ne-am dat seama că noi trebuie să-i căutăm pe ei”, relatează el.

Au găsit și o metodă foarte originală de a-și prezenta serviciile potențialilor clienți: „Pe atunci, singurul fel în care puteam să ajungem la ei era să aplicăm la job-uri și să mergem la interviuri. Și a mers – așa am găsit primii clienți. Mergeam la interviuri și le spuneam că nu mă aflu acolo pentru a mă angaja, ci pentru a le oferi consultanță, apoi le arătam ce puteam noi să facem pentru ei”, povestește antreprenorul.

„Poate că a fost o mișcare disperată, însă nu eram dispuși să renunțăm la ideea de a construi o companie. Realitatea este că produsele, piețele și clienții nu se întâlnesc întotdeauna cu ușurință, și asta nu numai în România”, mărturisește Iacob.

S-au axat pe inovare

Cheia succesului pentru ei a fost faptul că s-au întâlnit cu oamenii potriviți pe parcurs. „Unul dintre ei a fost Radu Cautiș, un american născut în România, pe care l-am întâlnit în 2012 și care a fost primul nostru contact cu Silicon Valley și persoana care ne-a ajutat să intrăm în acea comunitate. Pe lângă clienți, cele mai importante resurse pe care le găsim în Silicon Valley sunt design-ul și know-how-ul de business”, explică Ioan Iacob.

Tom Chi, co-fondator al GoogleX, le-a fost de asemenea de mare ajutor și i-a făcut să fie mai dedicați inovației adoptând metoda de lucru numită rapid prototyping. Prin această abordare, compania poate transforma o idee într-un prototip în numai două zile, iar prototipul poate deveni un produs minim viabil în zece săptămâni. Mai târziu, Mike Parsons, fost publicitar și consultant pentru companii din Fortune 500, a devenit directorul de inovare al companiei și a ajutat compania să facă tranziția de la dezvoltarea de software la gândirea inovatoare prin design inovator, concentrat pe user experience și pe nevoile clientului.

Ioan Iacob crede că avantajul competitiv al companiei este combinația de servicii pe care o oferă, care nu există în nicio altă companie de pe piață. „Noi lucrăm cu clienți pentru a construi produse. Deși pare că toate companiile de tehnologie fac asta, realitatea e alta. Noi luăm o problemă sau o oportunitate strategică pe o anumită piață, transformăm nevoile în idei și de aici iese un produs. Asta înseamnă inovarea”, explică acesta.

Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Un business de familie dezvoltat sănătos

De către

Ciprian Mailat

30 aprilie 2019

Când se gândește la cum ar vrea să arate România, Radu Timiș, propietarul Cris-Tim, vede o țară cu un sistem de educație mai performant, care să asigure forță de muncă înalt calificată, dar și cu o infrastructură dezvoltată, care să permită o circulație mai rapidă a oamenilor și a mărfurilor.

Timiș mai spune că nu l-au deranjat creșterile salariale din ultimii ani, căci românii merită să trăiască mai bine, însă i-ar plăcea un sistem fiscal mai predictibil. În plus, crede el, ar fi nevoie de o strategie națională pe termen lung care să abordeze potențialele probleme financiare sau demografice din viitor.

Împreună cu soția, Cristina, Radu Timiș a lansat brandul Cris-Tim în 1992. La mai mult de un sfert de secol distanță, continuă să pună umărul la creșterea lui, împreună cu soția, dar și cu doi dintre cei patru copii.

De altfel, performanțele Cris-Tim din prezent pot fi explicate și prin profesionalismul, dinamismul și implicarea managementului companiei, în care găsim mai mulți membri ai familiei Timiș. Iar două exemple sunt concludente: băieții cei mari ai familiei Timiș, Radu Timiș Junior și Ștefan Timiș, coordonează departamente cheie în cadrul companiei, primul pe partea de vânzări și marketing, în timp ce al doilea se ocupă de logistică.

Iar dovada că fac, cu toții, o treabă bună se vede în rezultatele financiare. Astfel, grupul Cris-Tim a atins în 2017 o cifră de afaceri de 145 de milioane de euro (în creștere cu circa 20% față de anul precedent). Pentru 2018, ținta este de 170-175 milioane de euro, iar estimările pentru 2019 prevăd o creștere cu 12-15% a veniturilor. Tot la capitolul cifre merită menționat că pentru Cris-Tim lucrează acum circa 2.600 de persoane și că în 2017 peste 140 milioane de produse cu acest brand au ajuns la consumatori. Și nu doar la cei din România – circa 500 de tone de salam, cârnați, șuncă ori crenvurști sunt exportate lunar, iar piețele de destinație sunt cu precădere cele în care sunt comunități mai mari de români (Spania, Marea Britanie, Italia, Germania sau Cipru).

Mai trebuie spus că în 2017 cantitățile livrate peste granițe s-au majorat cu 20% față de anul anterior și tendința de creștere a continuat și în 2018.

Dezvoltare fără pauză

Pe lângă fabrica de mezeluri de la Filipeștii de Pădure din Prahova, din grupul Cris-Tim mai fac parte brandul de lactate Mugura, produsele ready-meal comercializate sub marca Bunătăți, producătorul de vinuri Casa Timiș și rețeaua de magazine proprii.

În plus, la finele lui 2017 Cris-Tim a preluat activele Diavist Product (în insolvență) de lângă Câmpina. Noua fabrică de mezeluri se află la mică distanță de cea veche, a fost modernizată și urmează a fi folosită, printre altele, pentru a crește capacitatea de producție a salamurilor crud-uscate în cadrul grupului. Iar investițiile nu s-au oprit aici: în cursul lui 2018 a fost cumpărată o cramă și, pentru a asigura necesarul de energie pentru creșterea producției pe platforma Filipești, a fost inaugurată acolo o stație de cogenerare de 1MWh. Iar pe lista de posibile investiții se numără și o fabrică în străinătate, care ar îmbina faptul că o parte tot mai importantă din producție merge la export cu faptul că o bună parte din materia primă folosită de Cris-Tim este importată.

Eticheta curată

Una dintre mișcările importante făcute de Timiș în ultima perioadă este lansarea conceptului Eticheta Curată – mezeluri fără gluten, fără amidon, fără MDM, fără soia, coloranți sintetici sau monoglutamat de sodiu.

„Cu această inovație majoră pe care Cris-Tim o aduce pe farfuriile românilor, vrem să le demonstrăm că ce e bun și gustos poate fi și sănătos. Știm că pare de necrezut, dar produsele cu Etichetă Curată sunt rezultatul unui efort de cercetare și investiție în procesul de producție și la nivel de rețetă, tocmai pentru a oferi același gust savuros, fără nicio grijă pentru sănătatea consumatorilor”, explică fondatorul Cris-Tim.

Dar lucrurile s-ar schimba cu adevărat radical în ceea ce privește imaginea și puterea grupului dacă un alt plan dezvăluit de Radu Timiș ar prinde viață. „Ne gândim la o listare pe bursă, dar mai avem de muncit până atunci”, spunea el în toamna lui 2017. Printre avantajele unei eventuale listări ar fi vizibilitatea Cris-Tim, dar și șansa de a atrage sume importante care ar putea fi apoi direcționate către extinderea operațiunilor.

Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

De la mobilă, la imobiliare

De către

Ciprian Mailat

29 aprilie 2019

În urmă cu 25 de ani, Dan Șucu (55 de ani) și-a propus să producă mobilă românească de calitate. Avea 1.000 de dolari pentru a investi în viitoarea sa afacere pe care, la început, o vedea doar ca pe o activitate de subzistență.

A ajuns în 1993 la un târg de mobilă din Franța unde a fost fascinat de mobilierul de birouri și de canapelele de piele, care nu existau pe piața din România. Avea un spațiu comercial închiriat în magazinul Unirea, iar primul transport de marfă l-a plătit după ce a vândut casa moștenită de la părinții lui, cu 55.000 de dolari.

Prima comandă a fost de 25.000 de dolari, pe care a vândut-o în două luni, iar profitul a fost de câteva mii de dolari. La șase luni distanță, Dan Șucu reușea să vândă cinci camioane de mobilă pe lună. Afacerile lui explodaseră. Mobila se vindea ca pâinea caldă. Dacă în primele luni de la deschidere Mobexpert vindea 300 de scaune pe lună, vânzările au crescut la 40.000 de unități pe lună, un an mai târziu.

În 1994 Dan Șucu făcea primul milion de dolari din profit, la o cifră de afaceri de circa 13 milioane de dolari. Banii au fost reinvestiți în construcția unei fabrici de canapele. Apoi într-una de scaune, și ulterior, una de mobilă.

Pentru a rezolva două probleme, respectiv nevoia de a produce propriile produse, dar și nevoia de a scăpa de fluctuațiile unui curs valutar incert, Șucu a decis să cumpere două fabrici de stat care deja lucrau pentru export. A participat la două licitații simultane – pentru o fabrică din Dej și una din Târgu-Mureș – și le-a câștigat pe amândouă. Astăzi, Mobexpert are nouă fabrici în toată țara și e cel mai mare producător local de mobilă.

Cum menții creșterea

Dan Șucu are în plan, pentru următorii ani, să deschidă mai multe hipermagazine Mobexpert în orașe precum Cluj, Timișoara și Craiova. „Prețul terenurilor a explodat în aceste orașe, motiv pentru care am decis ca deasupra magazinelor să ridicăm câte un bloc de zece etaje fie de birouri, fie de apartamente, pentru a amortiza o parte din investiție”, a explicat Șucu.

În acest an, Mobexpert va deschide un hipermagazin în Constanța. „Este construit pe o suprafață de 11.000 de metri pătrați și va fi cel mai frumos magazin al nostru de până acum”, ne-a mărturisit Șucu.

Vânzările din 2018 sunt cu circa 15% mai mari decât cele din 2017, atunci când Mobexpert a înregistrat o cifră de afaceri de circa 178 milioane de euro. „O creștere de 15% raportată înseamnă un volum de marfă suplimentar mare care trebuie vândut, livrat, menținut, și așa mai departe. Creșterile de două cifre la bază mică nu sunt o problemă. Însă la baze mari sunt mai greu de gestionat. Aveam dorința unei creșteri de circa 10%, și ne așteptam la una de 8%. Dublarea acestui avans este o provocare. Iar aproape 30% din această creștere vine din online“, a explicat Dan Șucu.

Potrivit acestuia, în cele trei zile de Black Friday, vânzările din online le-au depășit pe cele din magazine. Acesta e motivul pentru care Mobexpert pregătește colecții noi exclusiv pentru magazinele virtuale. De altfel, capacitatea depozitelor va fi dublată pentru a dezvolta partea online, spune Șucu.

Tatonează piețele externe

Omul de afaceri prospectează ieșirea pe piețele externe, respectiv o dezvoltare a brandului în Bulgaria sau în țările din fosta Iugoslavie. Acesta povestește că a mai avut o astfel de tentativă eșuată de extindere, în 2007-2008, când a deschis un magazin la Sofia. „Acest eșec ne-a costat 6-7 milioane de euro“, povestește Dan Șucu. Însă dacă atunci nu era momentul potrivit, omul de afaceri se uită din nou cu optimism la o astfel de mișcare. „Nu ne-am hotărât dacă intrarea pe aceste piețe va fi în online sau prin magazine fizice“, a declarat acesta.

Un nou segment de business

În urmă cu doi ani, Dan Șucu a debutat cu primele investiții în imobiliare, alături de Valentin Vișoiu, proprietarul Conarg Group, și au dezvoltat complexul imobiliar Arcadia, primul ansamblu rezidențial de anvergură din zona Domenii a Capitalei. În luna octombrie, a început construcția celui de al patrulea bloc și are ca termen de finalizare martie 2020. Din cele 418 apartamente aflate în execuție, 70% sunt deja vândute. De asemenea, Dan Șucu intenționează să dezvolte un complex de case în zona Pipera.

Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Conduce trenul investițiilor

De către

Ciprian Mailat

24 aprilie 2019

Valer Blidar, antreprenorul care controlează compania Astra Vagoane Călători Arad, are, fără nicio exagerare, o poveste de viață ca în filme.

Istoria singurului producător cu capital românesc ce face vagoane de călători, troleibuze, tramvaie și metrouri începe în 1891, când industriaşul austriac Johann Weitzer fondează în oraşul Arad fabrica de vagoane şi motoare – Johan Weitzer S.A., societate pe acţiuni, pentru acoperirea nevoilor de material rulant pentru întreaga zonă estică a Imperiului Austro-Ungar şi a Europei Centrale şi de Sud-Est.

După Primul Război Mondial, în urma Unirii Transilvaniei cu România, se fondează în 1921 societatea pe acţiuni „ASTRA”, prima fabrică românească, având ca obiect de activitate fabricarea de vehicule de cale ferată, locomotive, tramvaie, automobile, autocamioane, tractoare, maşini agricole, poduri, construcţii metalice, motoare, avioane, baloane şi echipamente de aeronautică.

În anul 1990, odată cu trecerea României la economia de piaţă, are loc constituirea societăţii comerciale pe acţiuni „S.C. ASTRA Vagoane Arad S.A.“ În anul 2000, în momentul în care Valer Blidar a preluat fabrica, Astra Vagoane era la un pas de faliment. Anii 2001, 2002 şi 2003 au însemnat primele bătălii câştigate cu provocările noului început de secol. S-au implementat noi structuri şi s-a demarat un program care a constat în investiţii masive pentru modernizarea tuturor facilităţilor interne.

Anul 2005 se remarcă prin primul salt în venituri ca şi o confirmare a unui proces ascendent minuţios pregătit. Anul 2006 continuă linia ascendentă din anii anteriori, cifra de afaceri realizată fiind cu 100% mai mare faţă de anul 2005. Marile investiţii începute în 2006 au fost finalizate în 2008. Din anul 2000 şi până în prezent, compania a livrat aproape 800 de vagoane. Cele mai multe, aproape jumătate, au ajuns la CFR. Cealaltă jumătate a ajuns în contracte internaţionale, în Brazilia, Egipt, Iran, Italia şi Cehia.

Cererea internă, semnal de alarmă

Lipsa susținerii în ceea ce privește cererea internă își face tot mai simțită prezența. Compania controlată de Valer Blidar a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de peste 41,5 milioane de lei, în scădere de la nivelul de 60 de milioane de lei cu un an înainte. De asemenea, pierderile s-au dublat, astfel că Astra Vagoane a raportat la Ministerul de Finanțe o pierdere de 22 de milioane de lei, față de aproape 10 milioane de lei în 2016.

„Suntem singura ţară din lume, luând în calcul şi ţările subdezvoltate, în care, în ultimii șapte ani, nu s-a alocat niciun ban finanţării mijloacelor de transport în comun pe calea ferată. De noi nu se ocupă nimeni, noi, industriaşii, suntem copiii nimănui. Singura instituţuie a statului care ne tratează cu mare atenţie este Fiscul”, a declarat Valer Blidar.

O gură de aer pentru compania lui Blidar a venit anul trecut de la primăria din Oradea, care a încheiat un contract cu producătorul arădean pentru achiziționarea a 10 tramvaie, care vor fi livrate în două etape: primele în octombrie 2019 și următoarele în anul 2020. Omul de afaceri chiar declarase în luna iulie că, în prima jumătate a anului, uzina a lucrat la doar 30% din capacitate.

Un nou business

Un alt business controlat de Valer Blidar este compania feroviară Astra Trans Carpatic, companie care a investit 20 de milioane de euro în deschiderea de rute feroviare noi, în urma achiziţiei a 15 automotoare de la Căile Ferate din Danemarca. Compania feroviară a pus în circulaţie, în luna septembrie, primul tren achiziţionat, pe ruta Timişoara-Arad-Satu Mare-Baia Mare, oferind condiţii considerate de lux de către pasageri. Confom lui Blidar, compania vrea să asigure transport regional rapid, confortabil, oferind şi diverse servicii pentru pasageri. Celelalte garnituri cumpărate vor fi puse în circulaţie în 2019. Astra Trans Carpatic a lansat, în februarie 2017, prima sa rută feroviară, respectiv Arad – Bucureşti, trenul fiind produs de către Astra Vagoane.

Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Totul despre afaceri

De către

Ciprian Mailat

23 aprilie 2019

Anul 2018 a fost unul plin de activitate pentru cunoscutul om de afaceri Florin Pogonaru, dar și pentru fiul acestuia, Andrei Pogonaru: au anunțat planuri de investiții, au contractat credite importante în vederea extinderii business-ului și au făcut pași importanți pentru extinderea capacității de producție.

În 2018, una dintre principalele afaceri, Veranda Mall, a intrat într-un proces de extindere, fapt pentru care familia a recrutat un fost membru al consiliului director al retailerului Pepco pe poziţia de director al proiectului.

Andrei Pogonaru a semnat două contracte de finanţare cu CEC Bank în valoare totală de 34 milioane de euro, cu scopul refinanţării creditului contractat anterior pentru dezvoltarea proiectului Veranda Mall precum şi pentru finanţarea extinderii şi modernizării centrului comercial.

Finalizat în toamna anului 2016, centrul comercial a devenit primul proiect de mari dimensiuni pe care familia Pogonaru l-a lansat în domeniul imobiliar. Investiţia de 60 milioane de euro a fost susţinută din banii familiei şi ai SIF Moldova, plus un credit bancar de la Raiffeisen Bank.

O altă afacere importană a familiei Pogonaru este Prodplast, o companie producătoare de material plastic. Recent, firma și-a exprimat intenția de a obține un ajutor de stat de aproximativ 5 milioane de euro în vederea extinderii capacității de producție.

Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Antreprenoriat cu gust

De către

Ciprian Mailat

22 aprilie 2019

După mai mulți ani de voluntariat și o perioadă în care a activat atât în mediul privat cât și la stat, Ana Maria Tanaka ia calea antreprenoriatului, prin lansarea a trei businessuri: AMT Design, Bouquet Fruits și Future Activity.

Pasiunea pentru modă și tendințele acesteia au convins-o pe Ana Maria să vină cu un nou concept ce reinventează ținutele clasice cu un aer modern. Astfel, folosind mătasea, tiul și dantela, AMT Design lansează creații unicat: rochii de seară, rochii de mireasă, ținute office/business etc. O parte dintre rochii se adresează clientelei premium pentru momentele speciale din viață, ținutele fiind accesorizate cu pietre Swarovski.

Bouquet Fruits este cel mai delicios brand natural ce își propune să reinventeze clasicul îmbinând eleganța și rafinamentul florilor cu parfumul și gustul fructelor. Bouquet Fruits vine cu varianta de cadou creativ și nonconformist, dar poate deveni și un accesoriu deosebit la evenimentele importante.

Future Activity a fost un gând ce s-a tranformat în vis și a devenit realitate. Pe lângă administrarea celor două brand-uri mai sus menționate, Future Activity oferă consultanță și implementare a conceptelor și tendințelor moderne în evenimente, fashion și nu numai.

„După o perioadă de mulți ani în care am fost implicată și dedicată unor activități și proiecte de voluntariat, fiind captivată de organizarea de evenimente și implicată activ în crearea de concept, am considerat că este un moment oportun să iau calea antreprenoriatului și să pot răsplati comunitatea prin acțiunile și pasiunea mea”, a declarat Ana Maria Tanaka, owner al Future Activity.

Investiția realizată în fiecare dintre brand-uri depășește 45.000 de euro. „Cifra magică pentru noi este 5, întrucât ne-am propus să ajungem cu fiecare brand la câte 5 angajați și să dublăm numărul de la an la an”, spune Ana Maria

În primul an de activitate, Ana Maria Tanaka și-a propus să atingă o cifră de afaceri de 50.000 de euro cu brandul AMT Design, ceea ce reprezintă mai puțin de 1% din industrie. Un nivel similar al veniturilor este așteptat și pentru Bouquet Fruits, un business care se diferențiază prin unicitate.

„Suntem primii de pe piața din București care îndrăznim să propunem aceste buchete atât pentru un cadou deosebit, cât și pentru a acesoriza ținuta într-un moment important din viață”,
Ana Maria Tanaka

„Deși aparent este o coincidență conform regulilor feng shui-ului, așa s-au aliniat lucrurile încât să se întâmple lansarea oficială într-o zi specială (Duminica Floriilor – pentru creștinii ortodocși). Lansarea are loc astăzi și datorită faptului că acum am reușit să avem încheiate contractele cu furnizorii și partenerii”, mai spune Ana Maria.

La evenimentul de lansare care a avut loc, duminică, 21 aprilie, la Gargantua D’oro au participat numeroși invitați, din diverse arii de activitate. Moderatorul evenimentului a fost Virgil Ianțu.