Planuri de cucerire a Europei

De către

-

22 aprilie 2019

În doar câțiva ani, Horațiu Țepeș a reușit să impună Bilka, brandul pe care l-a creat, ca lider al pieței românești de țiglă metalică. Apoi, compania fondată la Brașov a devenit cel mai mare producător de profil din Europa de Est.

Pasul următor este ușor de ghicit – antreprenorul își propune să facă din companie liderul pieței de acoperișuri din toată Europa. „Este o țintă pe termen lung și avem strategia și resursele necesare să ajungem acolo”, este convins Horațiu Țepeș. Până acum, toate planurile antreprenorului s-au realizat „la virgulă”, așa că are toate motivele să fie optimist.

Primele acoperișuri

Povestea BILKA își are punctul de plecare în anul 2004. Încă de pe băncile școlii, Țepeș se angajează la o companie slovacă. Învață repede tot ce se poate despre acoperișuri, realizează că piața românească este la început și observă multe nișe neexploatate. Așa că obține permisiunea patronului slovac să-și deschidă la Făgăraș o firmă care să se ocupe de distribuție.

Devine antreprenor, dar își păstrează jobul. Asta până în 2007, când compania pentru care lucra este vândută către Lindab. În acel moment alege să se concentreze pe propria afacere. Decizia s-a dovedit cât se poate de inspirată. În doar un singur an, antreprenorul își crește cifra de afaceri de nu mai puțin de zece ori. Apoi, deși criza începe să se facă simțită, face următorul pas: producția. Investește aproximativ 400.000 de euro, o sumă mare pentru nivelul la care se afla atunci compania, într-o linie de producție și în alte utilaje.

Din momentul acestei investiții, BILKA a început să urce an de an în topul producătorilor de acoperișuri metalice. Deși compania a ajuns repede lider de piață, Horațiu Țepeș a continuat strategia, construind noi spații de producție și achiziționând utilaje de ultimă generație. A

Astfel, în urma unui plan de investiții de 10 milioane de euro, Țepeș a cumpărat și a utilat platforma Romlag, care a aparținut fabricii Rulmentul Brașov. Apoi, în urmă cu un an, cu 5,5 milioane euro, BILKA a achiziționat platforma Hidrome-canica 2 Brașov. Prin adăugarea noii suprafețe la cei 4,5 hectare, pe cât este întinsă în prezent fabrica BILKA, se ajunge la o suprafață totală de 14 hectare.

Planul total de investiții pentru această nouă etapă de dezvoltare se ridică la 20 milioane de euro, iar termenul de finalizare este anul 2020.

Rezultate de top

BILKA a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri de 394 milioane lei (86 milioane de euro), în creștere cu 45% față de 2016, când a înregistrat afaceri de 271 milioane lei. Într-un singur an, compania a produs şi a comercializat 57.000 de sisteme complete pentru acoperiș şi a ajuns la un consum de 80.000 de tone de oțel, fiind cel mai mare consumator de oțel prevopsit din estul Europei.

În 2018, cifra de afaceri a companiei a depășit pradul de 500 de milioane de lei (108 milioane de euro), în creștere cu 27% față de 2017. „Creşterea înregistrată este peste nivelul de creştere al pieţei ceea ce înseamnă că acoperișul Bilka continuă să ia din cota de piață a celorlalte branduri prezente pe piața din România și cele din proximitate. Creșterea înregistrată vine pe fondul unui consum ridicat, al investițiilor companiei din ultimii ani, al dezvoltării brandului pe o poziţie premium şi nu în ultimul rând pe creșterea exporturilor. Sunt elementele care stau la baza strategiei noastre de business și indicatorii de performanță pe care îi contorizăm permanent”, a declarat Horațiu Țepeș, CEO Bilka.

O altă bornă interesantă este atinsă la sfârșitul anului trecut – de la înființare, BILKA acoperise peste 250.000 de case. Toate aceste performanțe se pot explica cel mai bine prin nivelul investițiilor, care au ajuns deja la peste 40 milioane euro. Cum a reușit Horațiu Țepeș să aibă sute de angajați, să investească zeci de milioane de euro și să ajungă liderul pieței est-europene de țiglă metalică? Răspunsul este simplu: a făcut din business o pasiune. Petrece mult timp la birou și este întotdeauna conectat la afacerea pe care o conduce.

Investițiile și exportul – factorii de creștere în 2019

Compania și-a propus pentru anul în curs, o evoluție a afacerilor la peste 600 milioane lei, în creștere cu 20% față de nivelul raportat anul trecut. Estimările se bazează în special pe extindere și investiții.

Anul acesta, compania își continuă strategia de creștere prin investiții continue pe toate palierele de business. În prezent are în desfășurare un plan de investiții pentru dezvoltarea diviziei de produse cu destinație industrial. Acesta se ridică la 20 milioane de euro și are termen de finalizare 2020.

„Anul acesta continuăm planul de investiții pentru dezvoltarea diviziei de industrial, plan care ajunge la 20 milioane de euro și se desfășoară în perioada 2017-2020. În prezent suntem în plin proces de renovarea a spațiilor de producție achiziționate la finalul lui 2017 și în paralel înaintăm cu procedurile pentru achiziția de utilaje de producție necesare și creșterea echipei care va gestiona această divizie. În același timp continuăm investițiile pentru creșterea capacității de producție și a gamei de produse pentru divizia de rezidențial. Pentru această divizie, pentru 2019 avem un buget de investiții de 5 milioane de euro care va fi utilizat pentru achiziția de noi utilaje de producție, creșterea spațiului de producție și depozitare, dar și creșterea parcului auto. Vom continua strategia noastră de creștere prin investiții, totuși, anul acesta analizăm și ne gândim și la o posibilă achiziție de companii din domenii conexe domeniului nostru de activitate”, a precizat Horațiu Țepeș.

Exporturile în creștere cu 50%

Exporturile reprezintă o altă direcție importantă de creștere pentru companie. Anul trecut Bilka a exportat sisteme complete pentru acoperișuri în valoare de 11 milioane de euro, în creștere cu 50% față de anul trecut.

„Sunt piețe din Europa, în care putem ajunge lider de piață în următorii 5 ani. Potențialul de creștere pe care îl vedem la export și faptul că investițiile realizate în ultimii ani ne permit să fim competititivi în toată Europa, ne fac să accesăm tot mai multe piețe și să ne uităm și spre alte continente. Și anul acesta dezvoltarea de noi piețe de desfacere rămâne unul dintre obiectivele noastre principale, împreună cu consolidarea brandului în țările pe care deja suntem prezenți. Ne propunem pentru finalul anului menținerea creșterii afacerilor realizate din export de 50%”, a declarat Țepeș.

În 2018, BILKA și-a vândut produsele la nivelul întregii țări și la export, prin intermediul a peste 500 dealeri stabili. Produsele BILKA ajung la export în țări precum Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Germania, Polonia, Slovacia, Olanda, Austria, Irlanda sau Ucraina.

Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Creștere prin investiții

De către

Ciprian Mailat

-

21 aprilie 2019

0

Pentru omul de afaceri Dan Ostahie, anul 2018 a fost un an plin. Extinderea rețelei de magazine Altex și Media Galaxy și-a continuat parcursul, astfel încât compania deținută de cunoscutul antreprenor a bifat magazinul cu numărul 100, deschis la Oradea.

Creșterea semnificativă a consumului din România, datorată în principal creșterii deloc de neglijat a salariilor, a însemnat pentru Altex un avans de 20% a cifrei de afaceri în 2017 față de anul anterior, până la nivelul de aproximativ 718 milioane de euro.

Rețeaua de magazine a anunțat la Ministerul de Finanțe un profit care a depășit în 2017 nivelul de 10 milioane de euro, cu 22% mai mare față de anul 2016. Anul 2018 a însemnat pentru Dan Ostahie începutul unor investiții strategice privind business-ul Altex și Media Galaxy, în ceea ce privește segmenul de depozitare.

Omul de afaceri va dezvolta un nou centru logistic lângă București, în comuna Dragomirești Vale, pe un teren de 15 hectare care a fost achiziționat de pe piața liberă cu suma de 5,5 milioane de euro. Noul hub logistic este alcătuit din două clădiri principale de depozitare de aproximativ 90.000 metri pătrați suprafață totală și 46.000 metri pătrați de platforme logistice externe. Investiția totală se ridică la suma de 37 de milioane de euro, iar pentru prima parte a proiectului a fost contractată o finanțare de la EximBank.

A doua parte a proiectului logistic urmează să fie realizată în cursul anului 2019 și are nevoie de o investiție de aproximativ 15 milioane de euro. De curând, omul de afaceri a decis și chiar a realizat o majorare de capital de 1,2 milioane de lei la compania proprie de logistică și distribuție.

Încă o realizare bifată de Dan Ostahie în 2018 a fost crearea unui joint-venture cu taiwanezii Promate, producători ai unei game extinse de accesorii IT&C, care va distribui brandul în Europa Centrală și de Est. Pentru următorii 2-3 ani, omul de afaceri se așteaptă la o cifră de afaceri pentru Promate Europe de aproximativ 15 milioane de euro și la un rulaj de până la 50 de milioane de euro în următorii 5 ani.

Cum a început totul

Dan Ostahie a avut curajul să pornească în 1991 un proiect de afaceri pe care l-a dezvoltat în timp şi a rezistat concurenţei sau crizei. Născut în Piatra Neamţ, Dan Ostahie a absolvit liceul Petru Rareș, iar Revoluţia din 1989 l-a prins la Bucureşti, în timpul studiilor la Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii pe care a absolvit-o în 1991.

În mai multe interviuri acordate de-a lungul timpului, cunoscutul om de afaceri a dezvăluit că anul 1991 a reprezentat startul său în afaceri după ce, în toamna acelui an, a început activitatea de reparaţii de televizoare împreună cu sora sa, soţul ei şi câţiva prieteni politehnişti.

În condiţiile unei pieţe avide de aparate electrocasnice, şi mai ales de televizoare color, după anii de comunism, antreprenorul a găsit oportunitatea perfectă pentru o afacere în domeniu. Mai precis, la acea vreme, televizoarele se vindeau în magazine laolaltă cu produse de confecţie sau alte bunuri, iar Ostahie a sesizat această ocazie de a-și dezvolta afacerea.

Însă momentul decisiv pentru business-ul său l-a reprezentat o călătorie în Elveţia, în care a reuşit să încheie un contract cu o companie specializată în buy-back şi recuperarea de televizoare. A împrumutat apoi suma de 10.000 de dolari de la o bancă pentru care a garantat chiar cu casa părinţilor săi, şi a adus un prim transport cu televizoare la mâna a doua din Elveţia. Televizoarele erau apoi reparate într-un depozit de 500 de metri pătrați, iar acestea se vindeau ulterior ca pâinea caldă în magazinele de tip consignaţie. Mai târziu, reţeaua de magazine Altex s-a dezvoltat la nivel național.

10 milioane euro este profitul net înregistrat în 2017 de Altex

Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Cel mai mare dezvoltator român de mall-uri

De către

Ciprian Mailat

-

20 aprilie 2019

2

În 2000, când Iulian Dascălu a deschis Iulius Mall în Iași, cu 38.000 de metri pătrați și 210 magazine, în România mai exista un singur complex comercial similar, București Mall al turcilor de la Anchor Grup.

Omul de afaceri a simțit însă potențialul acestui tip de afacere și, cu ajutorul banilor obținuți din chirii, dar și al unor credite bancare deloc mici, a continuat să se extindă. Au fost deschise, pe rând, malluri sub același brand în Timișoara (2005, extins succesiv până la 178.000 de metri pătrați), Cluj Napoca (2007, 147.000 de metri pătrați, incluzând birouri clasa A) și Suceava (2008, 70.000 de metri pătrați).

Însă perla coroanei este ansamblul multifuncțional Palas din Iași, inaugurat în 2012 după o investiție de 265 de milioane de euro.

Palas, situat în centrul orașului, în spatele Palatului Culturii, cuprinde 270.000 de metri pătrați de magazine, restaurante, spații de birouri, zone de relaxare și petrecere a timpului liber, dar și un hotel. „Este o investiție pentru toată zona Moldovei, la două ore de mers cu mașina, adică inclusiv pentru Chișinău. Ne-am convins că multă lume din Republica Moldova ne cunoaște proiectul”, explica Dascălu la momentul deschiderii.

O tranzacție gigant

Iulian Dascălu a absolvit două facultăți, finanțe-contabilitate, respectiv economie și administrarea afacerilor. Asta ar putea explica, în parte, modul în care antreprenorul a reușit, de-a lungul anilor, să jongleze cu proiecte de zeci și sute de milioane de euro și cu credite cu opt zerouri chiar și în perioade mai puțin faste pentru economia autohtonă.

În 2017, omul de afaceri a vândut jumătate din acțiunile celor patru malluri Iulius sud-africanilor de la Atterbury. Nu se știe exact cât a încasat, însă cei mai mulți experți par să cadă de acord că este vorba de peste 100 de milioane de euro. Unii ar fi luat banii și s-ar fi retras pe o insulă tropicală, continuând să încaseze dividendele de la restul de 50% din acțiuni.

În 2017, de pildă, firmele care operează cele patru malluri sub brandul Iulius și-au majorat cifra de afaceri cu 10%, până la 246 de milioane de lei. Ce-i drept, profitul lor net a scăzut la „numai” 63 de milioane de lei (față de 145 de milioane de lei în 2016).

Însă, potrivit reprezentanților firmei lui Dascălu, Iulius Group, „profitul operațional (EBITDA) a crescut cu 17% în 2017 față de 2016. Profitul net a înregistrat o scădere motivată de impactul ajustării cu diferențele de curs valutar aferente creditelor contractate”. Una peste alta, gradul de ocupare mediu al celor patru centre este unul excelent, de aproximativ 95-96%.

Planuri grandioase

În 2018, antreprenorul a continuat investiţia de la Timişoara, după ce, în 2017, a livrat pe piaţă două din cele şapte clădiri de birouri clasa A pe care le va include ansamblul Openville la finalizarea celor două faze de dezvoltare. Clădirile au o suprafaţă închiriabilă de 31.000 mp şi sunt închiriate 100% de companii din domeniul IT, automotive şi outsourcing.

Tot în ansamblul Openville, în primăvara acestui an a fost finalizată investiţia în valoare de peste 12,6 milioane de euro în prima parcare supraetajată din Timişoara, cu o capacitate de peste 910 locuri.

Mai mult, în această primăvară, au fost demarate lucrările de construcţie la o nouă parcare subterană, cu peste 580 de locuri, la un pasaj subteran destinat traficului auto, precum şi la UBC 0, care va fi cea mai înaltă clădire de birouri din România (155 de metri înălţime şi 27 de etaje). UBC 0 va avea 52.000 mp închiriabili de spaţii de birouri, magazine şi restaurante la demisol şi parter, iar la etajul întâi se vor regăsi şapte săli pentru conferinţe şi evenimente corporate.

Tot în 2018, s-a lucrat şi la componenta de retail a ansamblului Openville, care va extinde suprafaţa comercială din Iulius Mall cu 47.000 mp. Pe lângă noi branduri şi magazine mai mari ale unor retaileri deja prezenţi în mall, în noul corp de clădire prin care se va extinde Iulius Mall vor fi amenajate trei săli de evenimente de mari dimensiuni, precum şi prima grădiniţă şi şcoală primară din Timişoara cu predare exclusiv în limba engleză, după curriculum britanic.

În ultimii ani este evident că Dascălu s-a axat pe proiecte de birouri în defavoarea celor comerciale. Nici nu e de mirare, el declarând de mai multe ori că piața mallurilor este aproape saturată. Iar noul focus a făcut ca, la finele lui 2017, omul de afaceri să dețină clădiri de birouri cu o suprafață închiriabilă totală de 121.000 de metri pătrați, ceea ce îl plasa pe locul al cincilea în topul național de profil.

Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

De la visul de a deveni regizor la business de premiu Oscar

De către

Ciprian Mailat

-

19 aprilie 2019

4

În 2019, Alexandrion împlinește un sfert de secol de când Nawaf Salameh a pus bazele grupului care a avut o evoluție fulminantă, mai ales după anul 2001. În ultimii doi ani, antreprenorul român de origine siriană și-a dedicat mare parte din timp dezvoltării unui proiect de talie mondială.

Nu e ușor să te „lupți” cu marii producători mondiali de băuturi alcoolice, dar când o faci, și mai ales la ei acasă, înseamnă că ai un „curaj nebun” sau, pur și simplu, experiența acumulată te îndeamnă de la spate și crezi în țelul tău.

„Pe platoul de filmare”

Deși par cuvinte mărețe cele expuse mai sus, acesta este adevărul. Pentru a ajunge la el, trebuie mai întâi să descoperi „omul” și să-i afli povestea. Nawaf Salameh provine dintr-o familie de antreprenori din Marmarita, dar nu și-a dorit să preia afacerile dezvoltate de către tatăl său și a vrut să devină regizor de film. În adolescență visa cu ochii deschiși la platourile de filmare de la Hollywood. Soarta i-a creat însă un alt drum în viață, și anume să studieze medicina. Și nu oriunde, ci în România. La îndemnul mamei sale a ales țara noastră pentru asemănările dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Antiohiei. A împlinit vârsta de 17 ani pe meleagurile României, și nu mică i-a fost mirarea când cei care i-au controlat actele și pașaportul i-au adresat „Bun venit în România” și un călduros „La mulți ani!”.

A absolvit Facultatea de Medicină la puţin timp după Revoluţie, însă a optat să se specializeze şi să facă rezidenţiatul în Grecia. Doi ani mai târziu a renunţat la halatul alb pentru a îmbrăca haina de antreprenor. A început în comerţul cu dulciuri, iar apoi a preluat o mică distilerie în Creta. „Am devenit om de afaceri în Grecia, dar locul meu unde am crescut de la 17 ani a fost România. Nu puteam să aleg o altă ţară“, spune omul de afaceri.

Mai întâi, produsele fabricate în Creta erau distribuite atât în România, cât şi în ţările învecinate. Mai apoi, în judeţul Prahova, începe principala investiţie, prin care, în doar câţiva ani, a ajuns lider pe piaţa băuturilor alcoolice. „Numele Alexandrion l-am ales pentru că era cel mai vândut produs al meu, iar după anul 2000 businessul a luat amploare“, își amintește Nawaf Salameh, preşedintele şi fondatorul Alexandrion Group.

Dezvoltare pe mai multe continente

Acum, la noi în țară, Alexandrion Group este lider în producția și distribuția de băuturi alcoolice și vinuri. Grupul este format din Distileriile Alexandrion şi Distileriile SABER 1789, care, împreună, înglobează o istorie de peste 200 de ani în industria locală a băuturilor spirtoase, dar și podgorii și o unitate de producție de vinuri. În această vară, Grupul Alexandrion a încheiat un acord cu statul New York, pentru deschiderea primei distilerii din Statele Unite. Investiția totală a grupului Alexandrion va ajunge la circa 100 mil. dolari.

Proiectul, care va urma să fie dezvoltat de parcursul a cinci ani, va crea 102 noi locuri de muncă în New York și alte state. După finalizarea construcției, în anul 2020, noua distilerie va produce băuturi spirtoase premium, adaptate pieței din SUA, cum ar fi whisky, bourbon, gin, brandy și vodcă. Aceste produse vor fi distribuite în America, dar vor fi exportate și în cele 50 de țări în care Grupul distribuie în prezent portofoliul existent.

Brâncoveanu a ajuns peste hotare

Unul dintre cele mai renumite produse ale grupului Alexandrion este Brâncoveanu. Nawaf Salameh spune despre vinarsul Brâncoveanu că a ajuns să fie cel mai exportat produs atunci când românii vor să trimită cadouri în străinătate. „Din 100 de cadouri trimise de români peste hotare, vinarsul Brâncoveanu se află în 99 de pachete. Nu este vorba doar de calitate, ci și despre povestea şi tradiţia românească“, explică antreprenorul.

La începutul lunii octombrie 2018, Nawaf Salameh, fondatorul și președintele Fundației Alexandrion, spunea că este bucuros că în anul Centenarului, în România, Premiile Constantin Brâncoveanu celebrează cea de-a V-a ediție. „Am reușit să ducem aceste distincții în etapele următoare: diaspora și internațională. Această deschidere către lume ne-a făcut să ajungem în Cipru, în Marea Britanie, Germania și SUA. Finalul anului va aduce și omagiul meu pentru cei care și-au dat viața pentru înfăptuirea Marii Uniri“, a declarat Nawaf Salameh.

Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Legendă în sport, performer în business

De către

Top Antreprenori

-

18 aprilie 2019

0

Românii au început să aprecieze numele Ion Țiriac în 1970. Pe atunci, alături de Ilie Năstase, cucerea trofeul turneului de la Roland Garros. Dar înainte de a fi un bun jucător de tenis, Țiriac fusese membru al echipei de hochei pe gheață a României cu care a participat la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Innsbruck și chiar la un Campionat Mondial.

Plecat din țară după 1984 și ajuns manager al marilor vedete din tenisul mondial Boris Becker și Goran Ivanisevic, Ion Țiriac devenise, la finalul anilor `90, un idol pentru mulți români. Relațiile sale cu magnați din întreaga lume, averea sa tot mai importantă și renumele de om de afaceri cu succes i-au favorizat revenirea în România, loc în care a dezvoltat, după 1990 un adevărat imperiu.

Totul a început de la crearea companiei Autorom, primul importator Mercedes-Benz din România. În 1990, această firmă deținută de Ion Țiriac importa și comercializa 17 mașini și piese de schimb în valoare de circa 1.000 de dolari. De la această bază au pornit, mai apoi, importurile de vehicule Ford. Din 1992, compania Romcar devine importatorul mărcii Ford pe piața autohtonă iar, mai apoi, în portofoliul de mărci reprezentat de firmele lui Ion Țiriac în România intră Jaguar, Land Rover, Mitsubishi și Hyundai. În prezent, activitatea de import mai acoperă doar ultimele pentru că atât Mercedes-Benz cât și Ford au preluat direct rețelele din România. Tot în domeniul comerțului și reparațiilor de mașini, omul de afaceri deține compania Țiriac Auto, în aceeși zonă de business intrând și RMB Inter Auto, Casa Auto Iași și Casa Auto Timișoara, unde Grupul Țiriac e acționar minoritar.

Conform Ministerului Finanțelor, compania Țiriac Auto a raportat în 2017 o cifră de afaceri de 1,25 miliarde de lei, importatorul Hyundai a realizat afaceri de 294,68 milioane de lei, Premium Auto – firma care importă Jaguar și Land Rover – a raportat o cifră de afaceri de 337,1 milioane de lei, iar M Car Trading, compania care aduce la noi mașinile Mitsubishi a realizat afaceri de 64,56 milioane de lei.

De numele lui Ion Țiriac se leagă și alte afaceri cunoscute. În 1990 este înființată Banca Comercială Ion Țiriac, care ulterior a devenit Unicredit Țiriac Bank. În 2015 omul de afaceri vinde pachetul de acțiuni deținut la Unicredit Țiriac Bank către grupul italian Unicredit. În 1994 apare prima societate privată de asigurări care ulterior devine Allianz Țiriac Asigurări, iar un an mai târziu este adus pe piața românească Metro Group, o altă companie la care Țiriac renunță în 2015.

Cu ochii la imobiliare

Ion Țiriac a decis să investească masiv și în imobiliare, convins că acest sector asigură un randament foarte bun și are viitor. Astfel, el a dezvoltat mai multe proiecte în București și împrejurimi, unul dintre cele mai cunoscute fiind Stejarii. În nordul Capitalei, familia Țiriac a dezvoltat un complex de wellness și proiect imobiliar care acum se află într-o fază de extindere.

Un alt proiect aflat în lucru este amplasat pe Buzeşti, în apropiere de Piaţa Victoriei. Proiectul este format din trei corpuri interconectate, cu patru, cinci, opt, respectiv 12 etaje, plecând de la cele cinci niveluri de subsol şi parter. Complet închiriat, Ţiriac Tower urmează să îi aducă lui Ion Ţiriac câte 3,6 mil. euro pe an din chirii. Și în zona podului Grant omul de afaceri român are un plan ambițios. În locul fostei IFMA este pregătită dezvoltarea unui complex de clădiri cu înălţimi de până la 80 de metri, dar şi imobile cu nivel redus, cu locuinţe terasate.

Aflat într-o perioadă fastă, Ion Țiriac a anunțat, încă de anul trecut, că are în plan extinderea investițiilor din zona fostului Metro Otopeni unde acum se află expoziția sa de mașini de epocă și patinoarul Telekom Arena. Aici el avea în plan construirea unui campus universitar pe circa 35 de hectare care să includă un institut de educație fizică, unul de recuperare medicală, altul de business și IT, spații de cazare cu 4.500 de camere, un amfiteatru cu trei-patru mii de locuri, stadion de rugby şi de fotbal, pistă de atletism, piscină olimpică şi o academie de tenis. Din nefericire, în această toamnă Ion Țiriac a declarat că întregul proiect este abandonat din cauza lipsei de suport a autorităților române.

Material apărut în Top 100 antreprenori, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Conduce o companie dinamică

De către

Ciprian Mailat

-

17 aprilie 2019

0

Încântat de modelul de business american, după absolvirea unui MBA în Statele Unite ale Americii, Marius Ștefan revine în România și înființează, alături de fratele său, Dan, o companie de închirieri de mașini.

La început, Autonom Rent-a-Car s-a dezvoltat focusându-se pe clienții persoanelor fizice, însă în timpul crizei a fost regândită strategia și s-a pus accentul pe clienții corporate.

Astfel, dacă în 2006 compania deținea 100 de automobile, după venirea crizei, cei doi frați au regândit tot businessul. Din 2009, au început să se adreseze în special companiilor mari din România.

Acord pentru dezvoltare

În prezent, Autonom este liderul pieței de închirieri auto din România, în urma dezvoltării singurei rețele de mobilitate din România, cu servicii de închirieri de maşini, leasing operațional, transferuri cu şofer, fleet management, în cadrul unei rețele naționale, care înaintea tranzacției era de 45 de agenții în 35 de oraşe din România, Ungaria şi Serbia.

Recent, compania de servicii de închirieri auto a primit un împrumut de 5 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Împrumutul BERD va permite companiei să-şi extindă flota de autoturisme pentru a răspunde cererii tot mai mari a companiilor românesti, în special a IMM-urilor. În 2017, cifra de afaceri a Grupului Autonom a fost de 27 de milioane de euro.

Marius Ștefan, CEO Autonom, spune că antreprenoriatul e un maraton, care începe cu un sprint. “La început sunt atâtea provocări, atâtea lucruri pe care nu le poți anticipa încât ești în alergare maximă și acesta este unul din motivele pentru care eșuezi atât de repede. Dacă reușești să-ți intri în ritm se transformă într-o cursă pe durată lungă, unde lucrurile devin din ce în ce mai ușoare”.

Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Antreprenor pur-sânge

De către

Ciprian Mailat

-

16 aprilie 2019

0

„Nici eu nu știu dacă o să-mi reușească, dar am sute de idei – Eu nu mă împiedic de un eșec.” Asta îi scria, în 1987, unui prieten, Octavian Radu. Fără să realizeze în acel moment, îi povestea despre esența antreprenoriatului.

Despre viziune, despre curajul de a încerca și despre puterea de a trece peste încercări. Adică, despre ceea ce avea să trăiască chiar el timp de aproape trei decenii.

Toată lumea îl știe drept fondatorul lanțului de librării Diverta, care operează în prezent peste 25 de unități în toată țara. Însă cariera de businessman a lui Octavian Radu a însemnat implicarea de-a lungul timpului în circa 100 de firme, câteva eșecuri, dar și cel puțin zece exituri.

Omul de afaceri a început să aibă succes în domeniul de business în anii ’90, iar în 1998 el ajunsese deja să vândă către Antalis firma RTC Paper Boards, specializată în domeniul hârtiei tipografice.

În 2003, divizia de hârtie tipizată a RTC, Euro Paper Converting, este vândută companiei grecești Inform P. Lycos la un preț estimat la 10 milioane de euro. Patru ani mai târziu, în 2007, au loc cele mai multe exituri. Radu a vândut atunci Pay Store, firmă de distribuție a cartelelor telefonice, grupului britanic PayPoint, pentru circa 15 milioane de euro, distribuitorul de apă în sistem watercooler Aqua Regis către Cumpăna pentru circa un milion de euro și Best Distribution companiei grecești CD Media.

Tot atunci el a cedat acțiunile pe care le deținea la Adra Retail, importatorul Otto în România, către partenerul său de afaceri Adrian Thiess și a făcut un schimb: 40% din acțiunile AAV Group (care adusese în România brandurile Esprit, Springfield și Women’s Secret) în schimbul preluării integrale a drepturilor de franciză pentru magazinele Debenhams.

Tot în 2007 Radu a închis Depozitul de Vinuri și Depozitul de Legume și Fructe, iar în 2008 a vândut ProCA, divizia de distribuție de produse IT&C a RTC, către RHS Company, și pachetul de 70% din acțiunile Curiero către Iulian Mihăilescu. Nu trebuie uitat nici că în 2011 Radu a vândut RTC Proffice Experience fondului suedez de investiții Oresa Ventures și magazinele Aldo către Otter Distribution.

Rivalul poștei

În 2013, Octavian Radu a închis și magazinele Debenhams pe care le opera în Plaza România și București Mall. Asta după ce, începând cu 2009, sub impactul crizei, a renunțat treptat la celelalte 12 francize de fashion pe care le deținea. Una peste alta, grupul RTC, care fusese evaluat la 200 de milioane de euro în perioada de boom, ajunsese într-o situație mai grea.

Omul de afaceri nu s-a descurajat și a continuat să lupte pentru companiile rămase în picioare și să dezvolte unele noi. El se mândrește, de pildă, că valoarea datoriilor firmelor sale s-a redus la doar 2,5 x EBITDA, nivel considerat acceptabil de către experți (de pildă, raportul datorii/EBITDA pentru cele mai mari 500 de companii americane este în prezent de 2,3). Dar și cu faptul că a demarat o afacere nouă, o plantație de afine.

Însă una dintre cele mai importante mișcări ale lui Radu din ultima vreme a fost să achiziționeze în 2017 PostMaster, un serviciu de livrare plicuri deținut de Österreichische Post, și de a fuziona apoi PostMaster cu TotalPost, o companie similară în care omul de afaceri era acționar minoritar. În acest mod, noua firmă, numită Pink Post, a devenit principalul concurent al Poștei Române. Octavian Radu se aștepta la venituri de 15-20 de milioane de euro în 2018 de la entitatea nou creată, în care deținea 63% din acțiuni.

Mereu jumătatea plină

Dincolo de momentele mai grele din trecut, Octavian Radu rămâne un om vesel și optimist și este mândru de contribuția sa la crearea unei economii de piață funcționale și moderne în România.

El crede că principalul atu al țării noastre în acest moment este insistența Uniunii Europene de a investi masiv aici și de a ne integra, în timp ce cele mai mari riscuri sunt deficitul comercial și plecarea în masă a tinerilor peste granițe, dar și lipsa de predictibilitate fiscală și legislativă plus insuficientele investiții în infrastructură și educație.

Totodată, Octavian Radu nu ascunde că este mândru de flexibilitatea sa ca om de afaceri care a fondat, vândut sau închis, de-a lungul vremii, nenumărate companii și care a știut să se adapteze mereu la noile provocări din piață. El dezvăluia în primăvara lui 2018 că era implicat în trei proiecte de achiziții și că, în ciuda sfaturilor prietenilor, se uita cu atenție spre piața de servicii financiare, mai exact spre IFN-uri. Nici nu e de mirare, de altfel, de ce unul dintre moto-urile lui Octavian Radu este „Barierele sunt în capul nostru”.

Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Dragoș Petrescu – Vocea puternică din industria restaurantelor

De către

Ciprian Mailat

-

16 aprilie 2019

0

„Restaurante mai accesibile pentru bucureșteni”. De la această idee a început să prindă formă proiectul pe care omul de afaceri Dragoș Petrescu l-a creionat în anii ’90. Prima interacțiune cu domeniul restaurantelor s-a întâmplat în momentul în care s-a angajat ca store manager la McDonald’s.

De altfel, tocmai această experiență l-a determinat să înceapă un business pe cont propriu în acest domeniu, care aproape că nu exista în perioada aceea. Nu a studiat în facultate arta unui astfel de business – este absolvent al Facultăţii de Transporturi, Secţia Autovehicule Rutiere, în cadrul Institutului Politehnic Bucureşti –, și nici nu a fost încurajat în demersul lui. Dar a pornit la drum cu un curaj nebun că proiectul său va deveni valoros. Ca o paranteză, primii săi bani i-a făcut imediat după Revoluție, când a început să vândă ziare.

Așadar, vizionar, Dragoș Petrescu a fost printre primii investitori care au crezut în acest segment de business, intuind potențialul uriaș al pieței. Iar lucrul acesta a fost demonstrat în următorii ani prin dezvoltarea mai multor branduri la nivel local. Ca informație de detaliu: în 2017 antreprenorul a preluat funcția de președinte al grupului, până atunci fiind CEO, poziție pe care astăzi o deține Daniel Mischie.

În aproape 15 ani de existență, grupul a devenit cel mai important jucător autohton din industria de profil. Foarte pe scurt trebuie amintit că City Grill operează în prezent restaurante și cafenele sub brandurile Caru’ Cu Bere, Hanu’ lui Manuc, Pescăruș, Hanul Berarilor, Trattoria Buongiorno, City Grill și City Café.

Citiți și: Dragoș Petrescu, HORA: Deficitul de personal din industria ospitalității din România depășește 50.000

Încă de la primul restaurant, Grupul a avut la bază ideea de a oferi clienților un loc potrivit pentru a invita un partener de afaceri la masă, de a crea un loc de relaxare necesar în pauza de masă, cu familia sau cu prietenii. Prin restaurantele operate, Grupul se adresează clientului urban care obișnuiește să-și petreacă timpul liber în oraș și să-și stabilească înâlnirile de business sau personale la o cafea. Meniurile din restaurante sunt accesibile și variate, cu specific românesc și internațional.

În ultimul timp, antreprenorul s-a remarcat și datorită mesajelor pe care le-a transmis în mediul de business, cu accent pe ce înseamnă „oportunitate” în industria ospitalității și cum ar trebui tratată o astfel de situație, precum și cu accent pe problemele cu care se confruntă ceilalți antreprenori.

Creștere în primul semestru

Tradus în cifre, în primele șase lun ale anului trecut grupul City Grill a avut o creştere de 15% a cifrei de afaceri, comparativ cu aceeași perioadă din 2017, până la 81 de milioane de lei. Rezultatul a fost posibil datorită, în primul rând, noilor spații deschise în 2017, respectiv: Trattoria Buongiorno Centrul Istoric şi Trattoria Buongiorno Arena.

Totodată, au fost realizate investiţii semnificative în amenajare şi introducerea de noi preparate în meniurile restaurantelor Hanu’ Berarilor și Pescăruş. La acesta din urmă, au fost investiți aproximativ 300.000 de euro în reamenajare. De asemenea, în 2018, a fost demarat un proiect care vizează construcţia a unui spaţiu adiţional restaurantului Hanu’ Berarilor–Casa Soare, pentru acest lucru bugetându-se 1,5 milioane de euro. În proiect este inclusă și o sală de evenimente pentru 180 persoane. Desigur, Grupul nu se va opri din investiții nici în 2019.

Trăgând linie, este clar că City Grill a reinterpretat din punct de vedere gastronomic vechile valori românești și a fost parte a comunității, prin susținerea proactivă a unor proiecte umanitare și competiții sportive.

De pildă, Grupul s-a alăturat echipei Fundației Principesa Margareta a României în proiectul “Niciodată singur”. De asemenea, s-a implicat și în susținerea lui Andrei Rosu, primul român care a alergat maratonul de la Polul Nord, deținător al mai multor recorduri naționale de alergare pe șosea, care a reușit să intre în Guiness Book, devenind primul om din lume care a alergat șapte maratoane și șapte ultramaratoane pe cele șapte continente în 582 de zile.

Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Povestea celui mai mare fermier român

De către

Ciprian Mailat

-

14 aprilie 2019

0

Mihai Anghel, astăzi cel mai mare fermier român, a ajuns din întâmplare să facă afaceri în Agricultură. Cu peste 25 de mii de hectare în exploatare, Mihai Anghel este principalul furnizor de grâu al statului egiptean.

„Aici m-a adus viața”, răspunde Mihai Anghel atunci când este întrebat cum a ajuns să facă afaceri în Agricultură. A pornit în business cu banii strânşi la nuntă.

După ce a terminat facultatea a lucrat la două uzine auto. După Revoluţie s-a apucat și de afaceri, și-a deschis o firmă care se ocupa cu vânzarea de piese auto. Apoi şi-a diversificat activitatea, intrând în comerţul cu anvelope, piese de schimb pentru tractoare şi utilaje agricole.

De la comerț la agricultură

„Din prima tranzacţie, în care am vândut jenţi de Dacia, am câştigat 15.000 de lei. Salariul meu de atunci era 3.500 de lei pe lună“, îşi aminteşte Anghel. Primele profituri au fost țintite exclusiv pentru supraviețuire, în niciun caz pentru creșterea business-ului, povestește acesta. A ajuns să vândă grâu dintr-o greșeală. Respectiv avea de recuperat sume de bani de la un fermier care a intrat în incapacitate de plată și a ales să își achite datoria cu bunurile recoltate.

„Era în 1993 când am vândut prima recoltă de cereale unui siloz din Portăreşti, judeţul Dolj. Nu era grâul semănat de mine“, spune omul de afaceri. A fost primul semnal că această afacere ar putea fi mai profitabilă. Și a riscat. În 1996, a cumpărat primele terenuri și a încheiat primele contracte de arendă. Era vorba de 1.200 de hectare în total. „Am semănat grâu, floarea soarelui şi porumb“, povesteşte proprietarul Cerealcom. Din acel moment, direcția de business a fost una clară.

Primul export de cereale l-a făcut în 1997, către Franța. Mărturisește că nici nu apucase să iasă din țară. A vândut 5.000 de tone de orz către un prieten care l-a trimis, la rândul lui, către Vest. Astăzi, Mihai Anghel și-a extins capacitatea de depozitare la 50.000 de tone și a investit în utilaje performante. Din 2016, Cerealcom a devenit unica firmă românească acreditată de a exporta grâu direct statului egiptean. Firma realizează exporturi şi în Iordania, Turcia sau Emiratele Arabe.

„Jumătate din iordanieni au mâncat pâine făcută cu grâu românesc. E o realizare“, punctează Mihai Anghel. Cerealcom Dolj a încheiat anul 2017 cu afaceri de circa 738 mil. lei (162 mil. euro), în scădere cu 16% faţă de anul precedent. Compania tranzacţionează circa 1 milion de tone de cereale pe an, atât din producţia proprie, cât şi de la alţi fermieri. În 2017, Mihai Anghel a achiziţionat un siloz cu o capacitate de stocare de 57.000 tone în Topolovăţul Mare, de la Cerealcom Timiş, un siloz pe care l-a consolidat, reabilitat şi renovat la sfârşitul anului trecut.

In vino veritas

Pe lângă cultivarea celor peste 25 de mii de hectare, familia Anghel este prezentă şi pe piaţa vinurilor, prin Domeniile Coroanei, care îi aduce anual încasări de aproximativ zece milioane de euro. Plantaţia de viţă de vie de la Segarcea se întinde pe o suprafaţă de 300 de hectare.

Pe tot grupul, familia Anghel are 700 de angajaţi permanenţi şi circa 100 de salariaţi sezonieri. Întrebat dacă intenţionează să investească în alte domenii, precum turism sau imobiliare, Mihai Anghel spune că nu este cazul. „Cred că mai sunt multe de făcut până când voi considera că ce facem azi le facem bine“, încheie omul de afaceri. Vinurile sale au intrat pe piața din Norvegia și cea din Orient. Mihai Anghel a investit în plantaţie şi în crama Segarcea circa 30 de milioane de euro, în primii șase ani. Cele 300 de hectare plantate cu viţă-de vie îi aduc omului de afaceri anual două milioane de sticle de vin, produsul fiind clasat pe segmentul superior. Asta înseamnă că anual încasările din vin ale Cramei Segarcea se ridică la 40 de milioane de lei (circa 10 mil. euro).

Vinurile au luat două medalii de aur şi una de argint la concursul Challenge International du Vin, care s-a desfăşurat la începutul lunii aprilie a acestui an în Bordeaux. Cele trei vinuri românești au fost premiate din 4.360 de vinuri degustate, provenite din 28 ţări.

Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Software românesc pentru străini

De către

Ciprian Mailat

-

13 aprilie 2019

0

Călin Văduva este fondatorul companiei IT Fortech din Cluj-Napoca, membru al Clusterului IT clujean, cu peste 15 ani de experiență în dezvoltarea de software, și unul dintre principalii jucători de pe piața de outsourcing, cu cea mai rapidă și constantă creștere din regiune.

Primul lui job a fost ca profesor. A lucrat în străinătate și s-a întors în țară, la catedră, înainte să-și dezvolte propriul business.

„Am terminat Comunicațiile în `95. Perioada respectivă a fost destul de dificilă. Am lucrat în IT, iar în 1996 mi s-a oferit posibilitatea să lucrez un an în Grecia, unde am învățat foarte multe. Contractul era, inițial, pe 6 luni, dar mi s-a reînnoit. Am lucrat într-o echipă de top și am deprins multe abilități utile. După un an, m-am întors în țară, deși aș fi putut să rămân. Ofertele nu-mi lipseau. M-am întors la facultate și am scris o carte despre programare Java. Cartea nu m-a ajutat foarte mult financiar, și nici salariul de la Universitate nu era grozav. Predam, am început și doctoratul, dar cheltuielile nu erau mici și venise pe lume și copilul”, își amintește Călin Văduva.

O firmă din Japonia l-a recrutat într-o echipă de cincisprezece profesioniști. „Lucram când aici, când în Japonia”, continuă Văduva.

Debutul în antreprenoriat

Experiența acumulată în Japonia i-a dat curaj să își deschidă propria afacere, în parteneriat. Proiectul s-a numit Art Net și era prima firmă de software clujeană, care a mers promițător până când a dat faliment partenerul principal. „Cu o parte dintre acționari am pornit Fortech-ul. Cine spune că știa dinainte ce și cum să facă, că a aflat din cărți sau de la televizor, se înșeală. E doar un good feeling, multă muncă și perseverență”, spune omul de afaceri.

Proiectul Fortech a demarat în decembrie 2003. Timp de un an, lucrurile au mers bine, firma a început sa crească. De această dată nu s-au mai bazat pe un singur partener.

Anul 2005 a fost unul greu, povestește Călin Văduva, când a trebuit să dea afară mai bine de jumătate din angajați.

Din martie 2009, Fortech a început să crească în mod constant. „Cel mai dificil era să învingem prejudecățile că cineva din România n-ar putea fi demn de încredere. A fost o perioadă de execuție organizată și perseverentă. Am o echipă extraordinară, căreia i-am acordat întotdeauna încredere și nu m-a dezamăgit”, se mândrește managerul Fortech.

„Segmentul de software outsourcing reprezintă activitatea noastră. Acoperim întregul ciclu de dezvoltare a unui produs software, din etapa de analiză de business, la dezvoltare de specificații, architecturi, servicii de UX și UI, dezvoltare, testare și mentenanță. Ne adresăm cu precădere clienților din SUA, Europa de Vest și țările nordice. 55% dintre clienții noștri sunt din Europa și 45% din State”, a explicat Văduva.

Fondatorul Fortech e de părere că am putea împărți perioada de dezvoltare a IT-ului în 3 etape: din 1995 până în 2003 s-au creat premisele, din 2003 până în 2011 au apărut și au început să se dezvolte multe firme de IT, iar după 2011 s-au creat firmele de outsourcing.

“Vizăm în continuare o creștere organică”

Fortech a terminat anul 2017 cu o cifră de afaceri de 24 de milioane de euro și are aproximativ 750 de angajați în birourile din Cluj-Napoca, Oradea, Iași și Brașov. În 2018, cifra de afaceri va crește la 26,5 milioane de euro.

„Fortech este astăzi o companie stabilă din toate punctele de vedere. Avem o bază de peste 170 de clienți care au acordat încredere companiei în diverse etape de evoluție. Dintre aceștia, 65 reprezintă colaborări de lungă durată. O parte dintre clienți sunt cu noi de peste 10 ani, iar la ultimul survey, 9 din 10 clienți au menționat că ar recomanda Fortech ca partener de dezvoltare. Cred că momentan suntem printre primele firme locale de outsourcing din România. Majoritatea celorlalte au fost preluate de companii internaționale. Vizăm în continuare o creștere organică, având în vedere că în ultimii doi ani am investit constant în dezvoltarea structurilor de organizație și în creșterea nivelului de management pentru a susține o nouă etapă de dezvoltare”, a explicat Călin Văduva.

Articol apărut în Top 100 antreprenori, anuar lansat în luna decembrie 2018, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Primele acoperișuri

Rezultate de top

Investițiile și exportul – factorii de creștere în 2019

Exporturile în creștere cu 50%

Cum a început totul

O tranzacție gigant

Planuri grandioase

„Pe platoul de filmare”

Dezvoltare pe mai multe continente

Brâncoveanu a ajuns peste hotare

Acord pentru dezvoltare

Rivalul poștei

Mereu jumătatea plină

Creștere în primul semestru

De la comerț la agricultură

In vino veritas

Debutul în antreprenoriat

“Vizăm în continuare o creștere organică”

Get in touch

Recent Posts

Most Popular

News

Trends