Acasă Blog Pagina 19

Când marketingul şi paza ţin loc de capital rezultatul e subdezvoltarea

0
top-antreprenori-opinii-ionut-balan2
top-antreprenori-opinii-ionut-balan2

Ambianță caldă și relaxantă la casa X, clipe de neuitat la pensiunea Y, mâncare ca la mamă acasă la locanta Y. Margarete, moteluri și hosteluri, dar nimeni nu te invită în locuri de lux. Hotelurile de 5 stele puse în vârful muntelui, dotate cu restaurante în care ești tratat ca un gentleman, se pare că doar austriecii și elvețienii au, și uneori le mai exportă și pe la “frații” bulgari.

În România, decorul special se asociază cu case în care stai cu gazda, cea care îți aduce să mănânci și să bei la mese rustice din trunchi de copac nedecojit. Ludwig von Mises explica într-una dintre prelegerile sale ținute în Argentina anului 1958, la puțin timp după ce țara sud-americană scăpase de Juan Peron, de ce e nevoie de investiții străine. Fiindcă atunci când o țară nu are suficient capital, de care depinde prosperitatea locuitorilor săi, singura variantă este să-l importe.

Din păcate, în loc să realizeze că economia a trecut printrun proces amplu de dezinvestire, și e necesar capital din afară pentru ca românii să se bucure de bunăstare, conducătorii politici postcomuniști au decretat: Nu ne vindem țara! Iar în lipsa capitalului din străinătate s-a pus inflația.

Adică, populația în loc să prospere cu intrări de capital din exterior a sărăcit ca să se „fabrice” capitaliștii autohtoni, conectați politic, care au fost denumiți baroni locali. Elitele păstrează, în pofida deceniilor de comunism, o structură mentală clasic-liberală, care privilegiază libertatea și responsabilitatea individuală, precum și intervenția minimă a statului în economie și societate. Iar elitele se formează și se cultivă în universități.

Războiul pentru libertate se câștigă sau se pierde pe câmpul de luptă al educației. În pofida asalturilor tot mai susținute ale diverselor forme de stângă politică, universitățile americane reușesc încă să conserve canonul liberalismului clasic.

La noi nu se întâmplă același lucru. Noi n-am asimilat cum se cuvine respectivul canon. Începusem să o facem în perioada interbelică, cu mari blocaje și derapaje autoritare, după care am fost cu totul blocați de comunism. Acesta e adevăratul decalaj pe care îl are România față de Vest și iată cum se explică de ce occidentalii se uită de sus la românii care le vizitează țara.

Avem un gap educațional pe care l-am lărgit în ultimii ani încercând să conservăm și redistribuim sărăcia prin instituții de pază și protecție în loc să realizăm sporuri de productivitate cu ajutorul piețelor. Poate că nu se vede clar legătura dintre lipsa stelelor și dominanța margaretelor, însă termenul de “sănătoasă”, comun peisajului mirific al munților și originii conducătorilor, o face să devină clară când țăranul se mută la oraș. Să-l urmărim tot pe Mises.

Concepția liberală cu privire la viața socială a creat sistemul economic bazat pe diviziunea muncii. Cea mai evidentă expresie a economiei de schimb este așezarea urbană, care-i posibilă doar într-o astfel de economie.

În orașe, doctrina liberală e dezvoltată într-un sistem închis și aici își găsește cei mai mulți susținători. Dar cu cât bunăstarea crește mai mult și mai repede și cu cât mai numeroși sunt, așadar, imigranții de la țară către oraș, cu atât mai puternice devin atacurile pe care liberalismul le suferă din principiul violenței. Imigranții își găsesc curând locul lor în viața urbană, și tot curând adoptă, în mod exterior, manierele și opiniile orășenești, însă pentru multă vreme ei rămân străini gândirii civice. Nu-și pot croi o filosofie socială cu aceeași ușurință cu care își croiește un nou costum.

Aceasta trebuie câștigată – și câștigată cu efort al gândirii. Astfel găsim că, iarăși și iarăși în istorie, epocile de creștere puternică și progresivă ale lumii gândirii liberale, când bunăstarea sporește cu dezvoltarea diviziunii sociale a muncii, alternează cu epoci în care principiul violenței încearcă să obțină supremația – în care bunăstarea scade pentru că diviziunea muncii decade.

Acest articol a apărut în Top 100 antreprenori, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Ce aș aștepta de la fiscalitatea românească în 2019?

0
Dragoș Pătroi, consultant fiscal
Dragoș Pătroi, consultant fiscal

Privesc în urmă și îmi aduc aminte cum anul 2018 a debutat, tumultuos, cu celebra „revoluție fiscală“. Mă gândesc la primele luni din anul 2018, când, practic, am asistat la o adevărată „manelizare“ a legislației fiscale, manifestată prin numeroase inadvertențe sau chiar lacune legislative, transpuse practic într-o nepermisă lipsă de coerență în aplicarea unitară și corelativă a noilor reglementări fiscale. Au fost necesare mai multe „corecții din mers“ ale cadrului normativ, pentru ca lucrurile să fie, treptat, cât de cât armonizate și să poată funcționa.

În aceste condiții, îmi pun întrebarea referitoare la așteptările pe care le putem avea de la fiscalitatea românească în 2019. Desigur, putem visa frumos și să ne gândim la o legislație corect structurată a holding-urilor, din perspectiva consolidării fiscale a profiturilor / pierderilor …sau la transpunerea jurisprudenței europene recente în interiorul textelor de lege ale codului fiscal, în special la nivelul exercitării dreptului de deducere al TVA… sau la armonizarea normelor contabile cu regulile fiscale, în vederea limitării redundanțelor existente între acestea… sau la definirea unor criterii clare și explicite pentru calificarea fiscală a unei tranzacții ca fiind artificiale (fără substanță / conținut economic), în măsură să elimine interpretările subiective sau arbitrare ale organelor de inspecție fiscală…sau, în sfârșit, la o reglementare conceptuală în sine a verificărilor efectuate de inspectorii antifraudă…sau la multe, multe altele, mai ales în domeniul procedurii fiscale…

Dacă însă suntem realiști și nu confundăm dorința cu putința, cred că cel mai bine ar fi să nu ne așteptăm la nimic. Adică chiar să ne dorim ca lucrurile să rămână așa cum sunt, măcar stabile și predictibile, fără noi modificări pe fond ale legislației fiscale, apărute „peste noapte“, care pot fi contradictorii, inconsecvente și insuficient structurate sub raportul operaționalizării lor efective în practica fiscală de zi cu zi. Pentru că nu cred că este de dorit ca, la adăpostul justificării (nobile, de altfel) privind armonizarea și eficientizarea legislației fiscale, să ne trezim cu niște modificări care să amenințe și așa fragila stabilitate în materie fiscală, la care am ajuns după ce tocmai am trecut prin acest an 2018, al marilor schimbări și frământări în materie fiscală. Până când nu vom vedea însă forma finală a legii prin care să se aprobe deja celebra OUG nr. 79/2017 nu cred că suntem scutiți de emoții în acest sens. De multe ori, am avut impresia că s-a mers pe modificări punctuale, limitative ale legislației fiscale, care să corespundă unor cerințe de moment (fie din perspectiva creșterii veniturilor bugetare, fie din perspectiva satisfacerii unor doleanțe ale mediului de afaceri), dar fără a calcula impactul acestora pe termen cel puțin mediu și, mai ales, fără a fi parte integrantă a unei strategii sau a unei viziuni fiscale de ansamblu.

O înșiruire dispersată a unor eventuale modificări legislative – chiar corecte dacă sunt privite individual, dar necorelate între ele sau cu actualele texte de lege – ar fi extrem de stânjenitoare pentru mediul de afaceri, deoarece pot apărea greutăți în înțelegerea și în aplicarea lor. Să nu uităm că un sistem fiscal este perceput de contribuabili ca fiind unul prietenos – și, implicit, acceptat în mod voluntar – nu doar prin prisma nivelului strict matematic al sarcinii fiscale, ci și prin prisma modului în care acesta se manifestă și interacționează în raporturile directe cu plătitorii de impozite și taxe. De multe ori, poate că este de preferat o sarcină fiscală mai mare, dar stabilă și care să ofere o certitudine a impunerii, în lipsa oricărei marje de interpretabilitate a referențialului normativ, de natură să transforme contribuabilul într-o „victimă“ a unor debite suplimentare.

În concluzie, cred că ne putem declara mulțumiți dacă decidenții în cauză vor fi mai rezervați și „mai puțin creativi” în a lansa pe piață, în anul care urmează, noi modificări ale legislației fiscale, deoarece așa putem fi siguri că măcar nu ne putem aștepta la surprize neplăcute…

Privesc în urmă și îmi aduc aminte cum anul 2018 a debutat, tumultuos, cu celebra „revoluție fiscală“. Mă gândesc la primele luni din anul 2018, când, practic, am asistat la o adevărată „manelizare“ a legislației fiscale, manifestată prin numeroase inadvertențe sau chiar lacune legislative, transpuse practic într-o nepermisă lipsă de coerență în aplicarea unitară și corelativă a noilor reglementări fiscale. Au fost necesare mai multe „corecții din mers“ ale cadrului normativ, pentru ca lucrurile să fie, treptat, cât de cât armonizate și să poată funcționa.

În aceste condiții, îmi pun întrebarea referitoare la așteptările pe care le putem avea de la fiscalitatea românească în 2019. Desigur, putem visa frumos și să ne gândim la o legislație corect structurată a holding-urilor, din perspectiva consolidării fiscale a profiturilor / pierderilor …sau la transpunerea jurisprudenței europene recente în interiorul textelor de lege ale codului fiscal, în special la nivelul exercitării dreptului de deducere al TVA… sau la armonizarea normelor contabile cu regulile fiscale, în vederea limitării redundanțelor existente între acestea… sau la definirea unor criterii clare și explicite pentru calificarea fiscală a unei tranzacții ca fiind artificiale (fără substanță / conținut economic), în măsură să elimine interpretările subiective sau arbitrare ale organelor de inspecție fiscală…sau, în sfârșit, la o reglementare conceptuală în sine a verificărilor efectuate de inspectorii antifraudă…sau la multe, multe altele, mai ales în domeniul procedurii fiscale…

Dacă însă suntem realiști și nu confundăm dorința cu putința, cred că cel mai bine ar fi să nu ne așteptăm la nimic. Adică chiar să ne dorim ca lucrurile să rămână așa cum sunt, măcar stabile și predictibile, fără noi modificări pe fond ale legislației fiscale, apărute „peste noapte“, care pot fi contradictorii, inconsecvente și insuficient structurate sub raportul operaționalizării lor efective în practica fiscală de zi cu zi. Pentru că nu cred că este de dorit ca, la adăpostul justificării (nobile, de altfel) privind armonizarea și eficientizarea legislației fiscale, să ne trezim cu niște modificări care să amenințe și așa fragila stabilitate în materie fiscală, la care am ajuns după ce tocmai am trecut prin acest an 2018, al marilor schimbări și frământări în materie fiscală. Până când nu vom vedea însă forma finală a legii prin care să se aprobe deja celebra OUG nr. 79/2017 nu cred că suntem scutiți de emoții în acest sens. De multe ori, am avut impresia că s-a mers pe modificări punctuale, limitative ale legislației fiscale, care să corespundă unor cerințe de moment (fie din perspectiva creșterii veniturilor bugetare, fie din perspectiva satisfacerii unor doleanțe ale mediului de afaceri), dar fără a calcula impactul acestora pe termen cel puțin mediu și, mai ales, fără a fi parte integrantă a unei strategii sau a unei viziuni fiscale de ansamblu.

O înșiruire dispersată a unor eventuale modificări legislative – chiar corecte dacă sunt privite individual, dar necorelate între ele sau cu actualele texte de lege – ar fi extrem de stânjenitoare pentru mediul de afaceri, deoarece pot apărea greutăți în înțelegerea și în aplicarea lor. Să nu uităm că un sistem fiscal este perceput de contribuabili ca fiind unul prietenos – și, implicit, acceptat în mod voluntar – nu doar prin prisma nivelului strict matematic al sarcinii fiscale, ci și prin prisma modului în care acesta se manifestă și interacționează în raporturile directe cu plătitorii de impozite și taxe. De multe ori, poate că este de preferat o sarcină fiscală mai mare, dar stabilă și care să ofere o certitudine a impunerii, în lipsa oricărei marje de interpretabilitate a referențialului normativ, de natură să transforme contribuabilul într-o „victimă“ a unor debite suplimentare.

În concluzie, cred că ne putem declara mulțumiți dacă decidenții în cauză vor fi mai rezervați și „mai puțin creativi” în a lansa pe piață, în anul care urmează, noi modificări ale legislației fiscale, deoarece așa putem fi siguri că măcar nu ne putem aștepta la surprize neplăcute…

Material apărut în Top 100 antreprenori, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

„România este o țară a calității“

0
Paula Pîrvănescu
Paula Pîrvănescu, state secretary in Business Environment Ministery

„Romania is a country of quality“ este motto-ul care a ghidat activitatea mea și a echipei Invest Romania încă de la începutul mandatului meu, al cărui punct de referință îl reprezintă promovarea proactivă a României. Ne aflăm într-o perioadă de tranziție către proiecte investiționale cu valoare adăugată ridicată, țara noastră fiind aleasă de unii dintre cei mai mari jucători din lume în diferite domenii. De exemplu, în industria auto, capacitatea României de a asigura marje de profit competitive și a se poziționa ca o destinație profitabilă pe harta globală este dovedită prin prezența unor mari jucători precum Daimler, Pirelli, Michelin, Yazaki, Dräxlmaier, Schaeffler, Siemens, Honeywell, Valeo, Ford și a unor centre R&D importante, precum centrele Bosch și Porsche la Cluj, centrul R&D Renault, cel mai mare în afara Franței sau centrele Continental la Iași și Brașov.

În strânsă legătură cu sectorul auto, dezvoltarea sectorului IT din ultimii ani a făcut ca acesta să devină un facilitator pentru revoluția Industriei 4.0. Prin crearea de noi parteneriate sau consolidarea celor existente între universități și mediul de afaceri, prin înființarea Autorității Naționale pentru Sistemul de învățare duală, Guvernul sprijină extinderea fondului de talente disponibile și crearea unei noi generații de antreprenori. Astfel, dezvoltarea digitalizării industriei auto în țara noastră se va regăsi din ce în ce mai mult în concepția produselor, optimizarea tehnologiilor, logistică, producție lean. Exemplu în acest sens îl constituie două companii aflate în portofoliul InvestRomania: compania BMW a finalizat în 2017 un proiect de selecţie a companiilor IT româneşti care produc software pentru grupul german și Audi, aflat într-un parteneriat cu InvestRomania și AHK pentru identificarea celor mai bune start-up-uri românești în vederea realizării unor proiecte din domeniul serviciilor 5G, in-car entertaiment, smart home & smart living networks. Totodată, componentele de aeronavă Premium Aerotec pentru navele A 350-900 sunt produse în România cu forță de muncă de înaltă calificare.

London Stock Exchange Group, aflat în portofoliul InvestRomania, a intrat în acest an pe piața autohtonă cu un centru de Shared Service, iar Amazon și-a extins prezența cu un nou centru de dezvoltare la București, după cel din Iași.

România rămâne o țară atractivă din perspectiva investițiilor solide, care vizează piețe ce pot permite dezvoltarea de proiecte pe termen lung. Acest lucru este susținut de ratingurile agențiilor internaționale Moody‘s, Fitch și Standard&Poors care au plasat țara noastră în clasa „recomandată pentru investiții“, ca un semnal pozitiv important pentru mediul de afaceri internațional şi pentru pieţele financiare externe, unde încrederea în România este foarte ridicată, mai ales în condiţiile ultimelor evoluții ale contextului economic european.

Am avut cea mai mare creștere economică din UE28 în 2017 și suntem unul dintre cei mai importanți recipienți de ISD din Europa, ocupând poziția 10 în Raportul fDi2018 al Financial Times, cu 5,8 mld USD investiții străine atrase în 2017.

Prin InvestRomania, „one-stop-shop“ pentru investitorii străini, asigurăm coerența unui ciclu complet de servicii de cea mai înaltă calitate: asistența tehnică începe de la „zero“, însoțind realizarea proiectelor de investiții pe tot parcursul procesului decizional, inclusiv în faza post implementare. Sunt prezente în portofoliul nostru nume sonore: VIAVI, ADP, Schaeffler, Procter&Gamble, Garret Advancing Motion, Renault, Microsoft, Huawei, Bosch, Emerson, Yazakki, Calsonic Cansei, IBM etc.

Ceea ce îmi doresc în mandatul meu este ca oferta concretă a României, elaborată atât la nivel județean cât și regional, să ajungă pe masa investitorilor străini și să pot promova oportunitățile de afaceri în fața mediului de business internațional. De aceea, împreună cu echipa mea, am început radiografierea potențialelor proiecte investiționale la nivelul comunităților locale și am lansat o platformă de prezentare a acestora, www.businessromania.gov.ro. Aceasta va permite stabilirea unor contacte de tip B2B/B2G, oferirea unor informații concrete privind variantele de finanțare, cadrul fiscal și juridic destinat societăților comerciale, promovarea proiectelor de tip greenfield și brownfield ce pot fi dezvoltate în regim de parteneriat public-privat și oportunitățile de afaceri existente la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României.

Material apărut în Top 100 antreprenori, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Doar antreprenorii pot să facă România Mare

0
OVIDIU ANTON, Banii.net
OVIDIU ANTON, Banii.net

Îmi place să cred că sunt patriot. Aşa, la prima strigare, pe oricine ai întreba, o să ţi-o afirme sus şi tare, fără dubii, fără reflecţii filosofice – Da,sunt patriot! De la vorbe la fapte e însă un drum lung. Dacă eşti patriot, nu ai să o afli cu adevărat decât atunci când eşti pus la grea încercare. Au fost patrioţi cei care şi-au riscat libertatea şi averea pentru idealul Marii Uniri, cei care au luptat pentru întregirea ţării sau pentru apărarea ei. La fel, cei care, condamnaţi fără vină, au înfundat puşcăriile comuniste şi unii dintre cei care, în 1989, au dat jos un regim nociv. Cu alte cuvinte, una este să crezi ceva despre tine, alta este să o dovedeşti.

Apoi, din păcate, mulţi confundă patriotismul cu naţionalismul. În doze mici, acesta e benefic, dar când se exagerează, se poate dovedi nociv.

Din păcate, pentru că prinde la mase, mai toată clasa politică a început să mizeze pe o retorică ultranaţionalistă. Cei care pot echilibra această disfuncţionalitate a societăţii româneşti sunt antreprenorii. Deşi doar unii conştientizează, forţa lor este imensă. Au reuşit, într-un mediu ostil, să construiască afaceri de zeci de miliarde de euro. Tot miliarde de euro ajung la bugetul statului din taxele şi impozitele plătite de ei. Prin urmare, cuvântul lor ar trebui să cântărească greu. Implicându-se mai mult, punând presiune pe decidenţi, ei au toate instrumentele să facă din România o ţară prietenoasă pentru business.

Astfel, va creşte şi economia, şi nivelul de trai al românilor. Iar ţara va putea să conteze atât de mult în lume încât să poată negocia chiar şi intrarea Moldovei în UE şi în NATO. Pentru că aceasta este cea mai bună cale de a nu mai avea graniţă pe Prut. În concluzie, viitorul va arăta frumos dacă antreprenorii vor da dovadă de patriotism.

Material apărut în Top 100 antreprenori, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Antreprenorii dau ora exactă în economie

0
Anca Dragu
Anca Dragu - former minister of Public Finances

Antreprenoriatul românesc a căpătat amploare în ultimii ani, ceea ce ne arată că economia românească a început să se maturizeze. Antreprenorii sunt cei care „dau ora exactă“ în economie, deoarece ei identifică oportunitățile de business, găsesc soluții pentru depășirea dificultăților, creează locuri de muncă și sunt contributori importanți la bugetul statului. Antreprenorii sunt inovatorii societății. Dar au și ei o nevoie fundamentală: stabilitate și predictibilitate legislativă, în special fiscală. Modificarea peste noapte a regulilor fiscale îi face reticenți și ineficienți, poate chiar să renunțe la o afacere în care deja au investit resurse. Povara administrativă și calitatea mediului de afaceri sunt alte elemente prețioase pentru antreprenori.

Un diagnostic rapid asupra ușurinței cu care se pot face afaceri în România ne arată că statul ar trebui să fie mai ambițios în a sprijini mediul de business și a crește competitivitatea firmelor românești. Ar putea pune astfel capăt curentului actual în rândurile antreprenorilor români de a-și exporta businessurile de succes în țări cu infrastructura propice, cum ar fi incubatoare de business și oferă acces facil la toate tipurile de resurse. Astfel, România se află pe locul 45 din 190 de țări la ușurința de a face afaceri, conform indicelui agregat „Doing Business“, calculat de Banca Mondială. Din cele 10 domenii evaluate, cele mai slabe rezultate se înregistrează la obținerea autorizațiilor de construcție (locul 150 din 190 de țări!) și la conectarea la rețeaua de electricitate (locul 147). Demararea unei afaceri (64), protejarea acționarilor minoritari (57), procedurile de insolvență (51) sunt alte domenii dificile pentru mediul de afaceri. Cele mai bune domenii pentru antreprenorii români sunt ușurința cu care o firmă poate face activități de import-export (locul 1), aplicarea contractelor (17), accesul la creditare (20), plata taxelor (42) și înregistrarea proprietăților (45).

Statul trebuie să-și modifice urgent atitudinea față de sectorul privat, să îi acorde mai mare atenție, și să pună pe antreprenori în centrul sistemului. Creșterea competitivității mediului de afaceri este soluția unei creșteri economice sănătoase și sustenabile.

Material apărut în Top 100 antreprenori, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Antreprenoriat de România

0
Dragoș Doroș, partener KPMG
Dragoș Doroș, partener KPMG

În România ultimilor 30 de ani, antreprenoriatul a evoluat spectaculos, la fel ca și mediul economic în care s-a manifestat. Să ne aducem aminte, în câteva cuvinte, care a fost contextul.

Economia românească s-a fărâmițat în perioada de după 1990 până în 2000, la fel ca în toate țările foste comuniste, într-un efort imens de adaptare la noile condiții de piață liberă. A fost perioada în care România avea multe fabrici, mulți muncitori bine calificați, dar nu știa nimeni ce și pentru cine să mai producă. Conducerea centralizată dispăruse, proprietatea era doar o noțiune care urma să se tranșeze în favoarea celor mai întreprinzători ai acelor vremuri. Din păcate, dar în mod firesc, multe fabrici au ajuns la fier vechi (fierul vechi era o afacere în sine) iar altele s-au regăsit în mâinile unor oameni care au reușit să se adapteze, să găsească piețe, să retehnologizeze. O perioadă zbuciumată și tulbure. La sfârșitul anilor 2000, criza a lovit puternic în afacerile autohtone. Antreprenorii români au învățat atunci lecția dură a restructurării masive. Unii au dispărut, alții au știut să se adapteze din nou. Criza financiară și intrarea în UE au maturizat piața și economia românească.

Antreprenorii din România sunt acum trecuți de anii romantici de după 1990, se pot lăuda, pe bună dreptate, că au trecut o criză serioasă în 2008-2010 și concurează pe o piață comună de mai bine de 10 ani. Nu e puțin lucru. Dar ce se întrevede la orizont?

Economia mondială a prezentului și a viitorului va pune la dispoziția unui antreprenor talentat resurse aproape nelimitate: rețele de distribuție și aprovizionare la nivel planetar, fundraising ieftin și rapid, piețe deschise pe toate continentele, inteligență artificială și multe altele. Acum este o oportunitate foarte bună pentru companiile românești să treacă granițele și să opereze la nivel internațional. În plus, din punct de vedere fiscal, România e o țară cu o legislație favorabilă: are taxare scăzută și încurajează structurile de holding.

Material apărut în Top 100 antreprenori, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Antreprenorii următorului secol

0
Ciprian Mailat, Banii.net
Ciprian Mailat, Banii.net

Scârbit. Scârbit de presa făcută astăzi de mulți colegi. Senzaționalul și fuga după rating sau titlurile bombastice au ajuns să facă agenda zilei. Nu e normal. Nu asta am învățat la școală. Și nu asta mă reprezintă. La începutul lunii trecute, la târgul INDAGRA de la Romexpo, o colegă de la o televiziune de știri se arată sictirită că a alergat toată ziua după ministrul Daea, dar acesta nu a scăpat niciun porumbel pe gură. Practic, Daea nu a făcut-o de oaie, iar ea nu avea nicio știre! Păcat, acolo erau companii venite din toate colțurile țării și fermieri care abia așteptau să fie întrebați de reporteri despre greutățile la care nu mai știu cum să le facă față. Asta mi-a pus capac. De 15 ani de când lucrez în acest domeniu, nu m-am simțit niciodată mai stingher. Am spus „Stop joc!“ E timpul să facem presă așa cum am învățat. Din această lună, împreună cu câțiva colegi, am decis să pornim un nou proiect media. Nu e ușor, dar ne bazăm pe faptul că România merită mai mult decât copy-paste, mai mult decât promovarea non-valorilor și a „vedetelor“ de duzină care seară de seară împânzesc platourile televiziunilor.

Românii care au mai rămas în această țară și cei care au ales să-și câștige traiul zilnic în străinătate au nevoie de informații corecte, de știri adevărate. Asta vom face. Vom căuta, așa cum am făcut întotdeauna, acei antreprenori care nu s-au ferit de greutăți, care au muncit din răsputeri să construiască businessuri frumoase. România următorului secol este a lor și a noastră. Împreună punem bazele următorilor 100 de ani. Dacă nu clădim acum, cel mai probabil, copiii nepoților noștri nu vor mai avea ocazia să aniverseze Bicentenarul României. Noi am luat calea antreprenoriatului, iar acum vom ști cu adevărat cu ce se confruntă ei. Vom simți pe pielea și banii noștri cum ne afectează schimbarea legislației peste noapte. Nu vrem favoruri de la stat, vrem doar să fim lăsați să muncim. Vă cerem doar să ne citiți și să ne urmăriți.

Material apărut în Top 100 antreprenori, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Campionii Bricolajului Românesc

1
Top Antreprenori - Fratii Paval
Top Antreprenori - Fratii Paval


Frații Dragoș și Adrian Pavăl sunt deținătorii rețelei de magazine de bricolaj Dedeman, cel mai puternic business din domeniu în România. Cu o afacere dezvoltată într-o piață foarte competitivă, în care principalii concurenți sunt lanțuri internaționale precum Bricostore (Kingfisher), Praktiker, Leroy Merlin sau Hornbach, familia Pavăl are o poveste care poate fi utilizată în orice curs de antreprenoriat. Absolvent de informatică, Dragoș Pavăl a lucrat mai întâi în centrul de calcul al unei fabrici de confecții. Cum nu se simțea apreciat și nici nu vedea perspective pentru locul său de muncă, în 1992 el a decis să încerce o afacere pe cont propriu. Iar cel mai ușor, în acea perioadă, era revânzarea unor produse de larg consum cumpărate anterior angro. Astfel a apărut primul magazin, de 16 metri pătrați, care avea să fie urmat de unul de mobilă. Acesta s-a dovedit rapid o investiție foarte profitabilă grație cererii tot mai mari de mobilier din acei ani și a fost baza extinderii afacerii Dedeman. Ajunși la o rețea de trei magazine de mobilă în Bacău, cei doi frați au decis să extindă portofoliul de produse comercializând materiale de construcții și instalații. Alt pas inspirat, acesta a dus la creșterea rapidă a rețelei de magazine inclusiv în afara Bacăului, în orașe precum Roman, Comănești și Iași. La începutul anilor 2000, Dragoș și Adrian Pavăl ajunseseră la 20 de magazine gestionate de o echipă de aproape 250 de oameni, dar pentru pasul următor aveau nevoie de mai multe cunoștințe. Astfel, după o călătorie prin mai multe state europene în care au studiat modul de funcționare și oferta marilor magazine de bricolaj, ei au început să caute finanțare pentru primul lor magazin de dimensiuni mari. După apariția primului magazin de 3.300 mp din Suceava, afacerea Dedeman a început să se extindă rapid către alte orașe din zona Moldovei și, mai apoi, din întreaga țară.

După 25 de ani

Creșterea rapidă a afacerii Dedeman a dus, la 25 de ani de la fondare, la crearea unui business exemplar. Primul mare magazin al fraților Pavăl, cel din Suceava, care în în 2003 avea 3.300 mp, a fost relocat și are în prezent peste 13.700 mp. De la 12.000 de produse prezente pe rafturile magazinelor în 2001 gama de produse s-a extins până la peste 45.000 de repere. În 2010 Dedeman a devenit lider de piață după cifra de afaceri, iar un an mai târziu numărul angajaților a depășit 5.000 pentru ca, în prezent, să se treacă de 10.600 de persoane. În 2012, Dedeman a devenit lider în bricolaj și ca număr de magazine, deschizând la Râmnicu Vâlcea unitatea cu numărul 28. În prezent rețeaua națională este compusă din 49 de magazine. La începutul lui 2016 Dedeman a devenit al patrulea cel mai mare jucător din bricolaj în Europa Centrală şi de Est și, tot în acel an, cifra de afaceri a companiei a depășit 1 miliard de euro. Și, dacă tot vorbim de date financiare, trebuie spus că business-ul celor doi frați Pavăl a ajuns în 2017 la 1,38 miliarde de euro, în urcare de la 1,17 miliarde în 2016. În același timp, profitul net a urcat de la 158,78 milioane de euro la 194,63 milioane. Iar lucrurile nu se opresc aici pentru că Dragoș și Adrian Pavăl au ca obiectiv declarat atingerea pragului de 55 de magazine la nivel național și noi investiții în modernizarea afacerii. Totodată, ei plănuiesc investiții în imobiliare, agricultură, logistică și pe piața de capital.

Printre lecțiile de business „predate” de Dragoș Pavăl celor care vor să înțeleagă cum poate fi dezvoltată de la zero o afacere în România se numără ideea de a îi asculta pe cei din jur. Asta pentru că, după cum spune el, de aici pot apărea idei câștigătoare. De asemenea, el crede că este esențial să fii onest și corect în toate activitățile pe care le desfășori. Omul de afaceri este de părere și că ideal și corect este să combini sfera capitalismului cu cea a binefacerii, iar prin proiectul de CSR „Planuri de bine”, compania investește constant în sport, cultură, educație și de asemenea încearcă să sprijine comunitatea și mediul înconjurător. Câteva exemple în acest sens ar putea fi parteneriatul cu COSR și echipa de FED Cup a României, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, First Tech Challenge (competiție națională de robotică) sau proiectul Big Build, organizat de Habitat for Humanity.

Material apărut în Top 100 antreprenori, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

TopAntreprenori.ro -

Lecția care i-a adus succes: Promisiunile se onorează fără excepție

0
Top Antreprenori - Iulian Stanciu
Top Antreprenori - Iulian Stanciu

Iulian Stanciu (42 de ani) este printre cei mai cunoscuți antreprenori români, iar astăzi deține mai multe companii importante din retail și curierat, printre care eMAG, Flanco, FashionDays sau Sameday Distribution. A câștigat primul milion de euro când avea 28 de ani din vânzarea de calculatoare, înființând firma Asesoft Distribution într-un apartament de 40 de metri pătrați închiriat în centrul Capitalei. Și-a început afacerea la 22 de ani, când era student în ultimul an la Facultatea de Cibernetică, din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Nu și-a terminat studiile, mărturisește chiar el, dezamăgit fiind de sistemul de învățământ din România.

Încă din primul an, afacerea sa a prosperat și vindea 400-500 de calculatoare pe lună. Cu o strategie vizionară, și-a transformat business-ul într-un Amazon al României, respectiv un marketplace care astăzi are peste 10.000 de furnizori și circa 4 milioane de clienți. Acestea sunt motivele pentru care Iulian Stanciu a fost desemnat, la Gala BR Awards organizată în luna martie, antreprenorul anului 2018. Din toți acești ani de experiență, are o lecție fundamentală pe care a împărtășit-o jurnaliștilor Business Review: onorează-ți promisiunile fără excepție. „Am învățat că lucrul cel mai important, în orice relație, inclusiv în cea pe care o dezvolți cu clienții, este să îți onorezi promisiunile. Succesul vine atunci când oamenii au încredere în tine. De aceea, fiecare decizie pe care o iei trebuie să respecte încrederea pe care ți-au oferit-o. Am învățat, de asemenea, că oamenilor le place să aibă multe opțiuni, de aceea e vital pentru orice business să ofere o gamă largă de produse sau servicii, multe opțiuni de plată sau livrare la care să aibă acces foarte ușor”, a declarat acesta.

Un drum de 20 de ani

Iulian Stanciu a pornit în `98 cu un calculator de acasă și un Oltcit împrumutat. Mărturisește în interviurile acordate de-a lungul timpului că a fost sprijinit de fratele său, mulți prieteni, colegi de facultate care lucrau noaptea pentru el, iar ziua se duceau la cursuri. Furnizorii și-i plătea pe credit, cu termene de plată.

Încă de la început vânzările de electronice au fost profitabile, așa că s-a extins spre electrocasnice. De aici până la a construi cel mai mare marketplace din România au fost multe decizii strategice, dar o singură viziune. În 2018, eMAG depășește 1 miliard de euro din vânzări, spune Iulian Stanciu, iar investițiile doar în acest an sunt de peste 120 de milioane de euro. Profitul vine în doi ani, estimează omul de afaceri. În 2017, Dante International – compania care controlează eMAG – a consemnat vânzări totale de 3,3 miliarde de lei, dar și o pierdere de 111 milioane de lei. Compania are astăzi aproape 2.000 de angajați. Pe lângă operațiunile din România, eMAG este prezent și în Bulgaria, Ungaria și Polonia. De asemenea, din grupul eMag fac parte și PC Garage, Fashion Days, Sameday Courier și Depanero. Astăzi, eMAG este o companie deținută în proporție de aproximativ 80% de către grupul sud-african Naspers, iar restul acțiunilor sunt controlate de către Iulian Stanciu.

Potrivit omului de afaceri, în 2017, eMAG a avut 7,57 milioane de clienți, dintre care 4,26 milioane în România, 1,41 milioane în Ungaria, peste 890.000 în Bulgaria și 304.000 în Polonia. În ceea ce privește retailerul IT Flanco, acesta a raportat afaceri de aproape un miliard de lei în 2017, și estimează o creștere de 5-8% pentru 2018. În primul semestru din 2018 a avut vânzări de aproape 400 de milioane de lei, cele mai mari din istoria companiei pentru prima jumătate a anului. Flanco va avea, până la finalul 2018, 132 de puncte de lucru, potrivit datelor oficiale. În aprilie 2018, a inaugurat primul outlet pentru produse electro-IT din România – Flanco Mihai Bravu.

Material apărut în Top 100 antreprenori, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

Arta de a face banking

0
Top Antreprenori - Horia Ciorcila
Top Antreprenori - Horia Ciorcila

Horia Ciorcilă s-a născut în 25 mai 1963 în Cluj-Napoca, într-o familie de intelectuali clujeni. A urmat şcoala generală şi liceul la Nicolae Bălcescu, iar după aceea a studiat la Facultatea de Automatică din Cluj-Napoca.

După absolvirea facultăţii, Horia Ciorcilă se angajează inginer la RENEL, instituţie în care lucrează până în decembrie 1989. A pus bazele primului său business în domeniul comerţului cu electrocasnice chiar după căderea comunismului, iar în scurt timp a înfiinţat, alături de alți oameni de afaceri locali din zona Ardealului, compania Astral Telecom, care avea să devină una dintre cele mai mari reţele naţionale de televiziune prin cablu. 

Drumul spre performanță

Cea mai mare afacere de care se leagă numele lui Horia Ciorcilă este însă Banca Transilvania (BT), care a devenit anul acesta cel mai mare grup financiar de pe piața locală, după preluarea Bancpost. Performanțele instituției i se datorează antreprenorului, care, pe lângă calitatea de membru fondator, ocupă și poziția de preşedinte al Băncii Transilvania. Bancherul clujean consideră că succesul Băncii Transilvania a fost determinat, pe lângă strategia abordată, de respectarea normelor eticii afacerilor.

Povestea Băncii Transilvania a început în 1993 cu 13 angajaţi şi o sucursală, în Cluj-Napoca. La început de drum, banca a fost orientată spre domeniul IMM şi a avut în vedere dezvoltarea afacerii în zona Cluj. Apoi s-a dedicat inclusiv retailului şi s-a extins în judeţele din Transilvania. În perioada 2003-2008 a deschis peste 500 de sedii în întreaga ţară, devenind una dintre instituţiile bancare cu o rețea extinsă de unităţi din România.

Totodată, în 2003, BT a devenit Grupul Financiar Banca Transilvania. Strategia de business BT se bucură de susţinerea unor acţionari internaţionali puternici, cum sunt BERD şi IFC – Banca Mondială.

În repetate rânduri, Banca Transilvania a fost deschizător de drumuri pe piaţa bancară, prin proiecte precum listarea la Bursa de Valori Bucureşti, în premieră pentru o bancă din România, în 1997. Totodată, este prima bancă din lume care, în 2010, a oferit serviciul de transfer de bani Western Union prin intermediul bancomatului, dar și prima bancă din ţară care a lansat în 2012 serviciul de transfer de bani Western Union prin Internet Banking, respectiv prin Mobile Banking. În perioada 2014-2018, banca a avut o serie de rezultate de excepție – cota de piață a crescut cu 4%, BT ajungând în 2016 pe locul 2 în România  iar, același timp, anul acesta a marcat una dintre cele mai mari tranzacții din țară, preluând Bancpost.

La 30 septembrie, Grupul Financiar Banca Transilvania avea active totale de 76,6 miliarde lei, din care 64,7 miliarde lei BT individual, creditele nete reprezentând 50,2% din activele Grupului. Profitul net consolidat al Grupului Financiar Banca Transilvania a fost anul trecut de peste 1,2 miliarde de lei, din care banca a realizat 979 de milioane lei.

Material apărut în Top 100 antreprenori, care se găsește la punctele de difuzare a presei și în rețeaua Inmedio.

Puteți comanda Top 100 antreprenori, printr-un mail la adresa office@banii.net, în care să specificați adresa și numărul de exemplare dorite. Prețul unui exemplar este de 25 de lei.

- Advertisement -

Get in touch

2,677CititoriConectați-vă
2,507CititoriConectați-vă

Recent Posts

Most Popular

Premii de 15 mii de lei la Pitch TETRAFEST 2025!

Dacă aveți idei care pot ajuta oamenii și folosesc tehnologia într-un mod inteligent, mai aveți timp să vă înscrieți la concursul Pitch...

Secretele Transformării: Cum iei un posibil eșec și îl conduci către succes în procesul...

Motivațiile antreprenorilor pentru a-și vinde firmele sunt diverse și sunt adesea oglindirea etapelor profesionale și personale în care se află. Pentru unii...

Tranziția energetică – un obiectiv de țară

Tranziția energetică, o sintagmă des utilizată în aceste zile, propune o nouă logică de creștere economică și de consum, un pas către...

Avantajele energiei verzi. De ce să investești în energie regenerabilă?

Publicarea în anul 2019 a Pactului Ecologic European (în engleză: Green Deal) a reprezentat angajamentul ferm al Uniunii Europene de a transforma...

INTERVIU Traian Halalai, președintele EXIM Banca Românească: „Suntem o bancă deschisă oricărui tip de...

Dle președinte, acum la final de an 2023 vă rugăm să ne precizați cum a evoluat activitatea Exim Banca Românească...