Indiferent de experienţă şi de resursele pe care le ai la dispoziţie, este extrem de greu să construieşti de unul singur o afacere de anvergură. Prin urmare, succesul în afaceri se atinge mult mai simplu în momentul în care îţi găseşti parteneri care să aibă aceeaşi viziune şi aceeaşi implicare. Astfel, ei te pot completa, pot veni cu resurse noi, iar procesul de dezvoltare are loc într-un ritm accelerat.

Aceasta reprezintă o parte din cultura de business occidentală, în care încrederea şi munca în echipă sunt fundamente solide în afaceri. În momentul în care se alege strategia atragerii unor parteneri, este de la sine înţeles că toată lumea respectă o etică de business, aşa că puţini iau în calcul riscurile enorme la care se expun. Astfel, dacă intri într-un proiect alături de un partener neloial, poti fi sigur ca acel proiect are şanse mici de reuşită.

Mai mult, se poate ajunge la pierderi însemnate, asta mai ales dacă ai încredere totală în partener şi nu eşti prezent în implementarea de zi cu zi a proiectului.

Cu aceste lucruri s-a confruntat un investitor vest-european când a ales să dezvolte pe piaţa românească un proiect imobiliar de anvergură alături de un partener local. Nemulțumit de lipsa de profit a proiectelor aflate în portofoliul său, a dorit să cerceteze în detaliu modul în care afacerile erau coordonate de partenerul din România, suspectând lipsa de onestitate în afaceri a acestuia. Astfel, investitorul a apelat la sprijinul unei echipe multidisciplinare de investigații a companiei .

Studiu de caz

Provocarea nu era deloc simplă, partenerul din România având un background solid şi expertiză în managementul unor proiecte imobiliare. Acesta a ştiut să folosească anumite breşe din parteneriat, lăsând aparenţa că gestionează activitatea în mod loial. Pe parcursul procesului investigativ, dovezile strânse au demonstrat că lucrurile nu au stat deloc aşa.   

Într-o primă etapă, analiștii și juriștii Interdiligence au cercetat documentele juridice ce au stat la baza parteneriatului, planurile de investiții, detaliile proiectelor dezvoltate și în curs de dezvoltare, procedurile de lucru, atât pe șantiere cât și în relaționarea cu furnizorii de servicii și produse, fișele de post ale coordonatorilor de proiecte precum și registrele de acces în locațiile de proiect, incluzând birouri și șantiere de construcții.

În urma procesului de analiză, echipa de proiect a Interdiligence a stabilit sarcini investigative concrete agenților de teren, care au desfășurat verificări asupra partenerului local, a coordonatorilor de proiecte, a acționarilor companiilor furnizoare de servicii și produse precum și asupra clienților acestora.

O primă fraudă descoperită în terenuri

Activitățile investigative au mai urmărit şi istoricul vânzării terenurilor pe care s-au construit proiectele imobiliare precum și clienți cumpărători ai apartamentelor vândute în procesul de dezvoltare imobiliară. De asemenea, o echipă de analiști financiari și contabili a desfășurat un audit investigativ asupra unei părți a documentelor financiare puse la dispoziție de investitor, inclusiv bilanțuri contabile, contracte, facturi și extrase de conturi bancare, obținute de către acestia în urma unei cereri exprese adresate partenerului local.

O altă echipă tehnică multidisciplinară formată din arhitect si ingineri cu specialități în construcții și instalații electrice și sanitare s-au deplasat la șantiere unde, “sub acoperire”, au auditat mai multe construcții finalizate sau aflate în faza de execuție.

Rezultatele procesului de investigație multidisciplinară a scos la suprafață o întreagă inginerie financiară pusă în aplicare de către partenerul local, chiar înainte de cooptarea investitorului vest-european în proiect. Astfel, terenurile pe care s-au construit proiectele imobiliare fuseseră achiziționate și deținute de partenerul local cu mult înainte de începerea proiectelor investigate, acestea fiind tranzacționate, prin terți, de mai multe ori până la momentul achiziției lor cu fondurile puse la dispoziție de investitorul vest-european.

În același timp, s-a constatat că toate companiile furnizoare de servicii și materiale de construcții erau deținute de apropiați ai partenerului local, în parteneriat cu companii off-shore deținute chiar de către acesta în jurisdicții în care identitatea acționarilor este foarte greu de accesat.

Proiecte paralele şi deturnare de fonduri

Toate acestea reprezintă însă doar o parte din fraudă. Partenerul local a trecut la o altă inginerie financiară, dezvoltând în paralel două proiecte imobiliare personale, chiar în apropierea proiectelor dezvoltate în parteneriat cu investitorul vest-european. Investigatorii Interdiligence au descoperit că partenerul local folosea echipele de constructori la proiectul personal, acestea fiind plătite din bugetul proiectului finanțat de investitorul străin.

Partenerul local nu s-a oprit aici, folosind un sistem de fraudare şi în procesul de vânzare a apartamentelor proiectului finanțat de investitorul străin. Locuinţele erau vândute printr-un sistem nu foarte ingenios: cumpărătorii plăteau 70% din prețul de vânzare în contul companiei finanțate de investitorul extern, iar 30% din preț era achitat cu bani cash către partenerul local.

O rezolvare fără bătăi de cap

Rezultatul investigației a cuprins un set de informații și probe care au demonstrat modul de operare în care partenerul local s-a folosit de resursele financiare puse la dispoziție de către investitorul vest-european, scoțând în evidență și valoarea estimativa a prejudiciului suferit de acesta.

Pentru evitarea unui proces lung și costisitor în instanțele de judecată, echipa  a organizat o întâlnire în cadrul căreia cei doi parteneri au agreat o înțelegere în urma căreia investitorul prejudiciat a fost despăgubit, stabilindu-se în același timp condiții amiabile de ieșire din parteneriat.   

Trei sfaturi pentru un parteneriat sănătos

Modul de operare al partenerului român şi situaţia delicată în care a fost pus investitorul vest-european reprezintă semnale de alarmă pentru cei care au în plan să recurgă la dezvoltarea unor parteneriate în afaceri. Astfel, orice investitor ar trebui să plece la drum, într-un asemenea demers, bifând trei puncte extrem de importante:

• cunoașterea istoricului persoanei sau entității cu care se va semna un parteneriat este vitală în dezvoltarea sănătoasă a oricărui proiect;
• monitorizarea dezvoltării proiectului în care s-a investit, chiar și printr-un terț, aduce transparență și siguranță tuturor partenerilor implicați;
• comunicarea continuă și transparentă asupra evoluției proiectului evită suspiciuni și aduce valoare atât parteneriatului, cât și oricărui proiect în dezvoltare.

Prin urmare, în cazul apariției oricăror suspiciuni de lipsă de onestitate în managementul unui proiect, orice ezitare în a inţia o investigație imediată poate duce la pierderi financiare și chiar reputaționale greu de cuantificat.

Citiți și:
Lecții învățate din războiul afacerilor – Episodul 1: Cum descoperi că angajaţii te fură

Proceduri clare, angajaţi competenţi şi integri, parteneri serioşi şi de încredere. Acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante condiţii pentru ca un business să înregistreze rezultate bune. Unele companii sunt atât de conştiente de aspectele menţionate încât şi-au construit în jurul lor întreaga cultură organizaţională.

Totuşi, fără legătură cu profesionalismul managerilor şi cu valorile companiilor, mai apar şi eşecuri. Procedurile trebuie actualizate, în timp ce resursa umană necesită o atenţie sporită. Toate acestea reprezintă lucruri esenţiale, cu atât mai mult cu cât vorbim de un mediu de business competitiv, în care cea mai mică eroare poate să se transforme într-un eşec de proporţii.

Pentru a gestiona corespunzător toate aceste riscuri, companiile pot accesa servicii de intelligence. Astfel, datorită profesioniştilor de top, vulnerabilităţile pot fi transformate în avantaje, lucru care se vede rapid în rezultatele financiare. Acesta este doar unul dintre  beneficiile observate, la clienţii din România, de echipa Interdiligence, companie specilizată în investigaţii economice şi de protecţie a afacerii.

Cu scopul de a trage un semnal de alarmă cu privire la experienţele negative cu care se confruntă multe dintre companiile ce operează în piaţa din România, Interdiligence şi-a propus să prezinte câteva dintre speţele complexe pe care le-a rezolvat cu succes. Soluţiile găsite pot fi luate în considerare de orice manager sau lider de organizaţie.

Ameninţarea din interiorul organizaţiei

O cunoscută companie multinaţională din industria alimentară a observat că la una dintre fabricile din România anumite sectoare ale activităţii nu performau. Deși suspecta conflicte de interese, fraude și înțelegeri ascunse în rândul angajaților și contractorilor, managementul nu putea să demonstreze că bănuielile sunt fondate. Pentru identificarea unei soluții, conducerea companiei a contractat echipa Interdiligence.

Cu toate că procesul de investigare a fost complex, incluzând acțiuni de culegere a informaţiilor, de cercetare și analiză, acesta s-a desfășurat într-o perioadă relativ scurtă, de doar o lună şi jumătate. Echipa multidisciplinară de experți, formată din analiști de informații și investigatori de teren, a fost completată cu un specialist în investigații financiare și, pentru a evalua și a înțelege mai bine aspectele tehnice legate de modul de funcționare a fabricii, cu experți în industria alimentară. Specialiștii au efectuat investigații complexe în teren, au intervievat angajați și contractori ai companiei, au analizat numeroase documente obținute prin mijloace investigative specifice pentru a documenta și a scoate la iveală activitățile ilegale și legăturile dubioase dintre angajați și contractori.

Cum se evapora motorina

Printr-o muncă de teren susținută și după zeci de ore de analize, documentare și interviuri cu persoane relevante, specialiştii Interdiligence au demascat o rețea specializată în furtul de combustibil diesel din interiorul fabricii. Câţiva angajaţi falsificau documentele contabile ale companiei prin înscrierea unui număr mai mare de ore de funcționare a utilajelor. Astfel, aceştia acumulau un surplus de combustibil diesel care era, ulterior, scos în afara fabricii cu complicitatea firmei de pază și a unui contractor local. În cooperare cu conducerea fabricii, investigatorii au organizat chiar şi un flagrant, cazul fiind preluat de Poliția Română și cercetat într-un dosar penal.

Datorită analizei aprofundate, s-au elucidat şi alte “mistere” mai vechi: investigatorii au reușit să localizeze un echipament industrial care dispăruse de mult timp din incinta fabricii și chiar din registrele contabile. Utilajul a fost identificat într-o curte privată, chiar dacă cei care l-au sustras au acoperit marcajele iniţiale. Şi în acest caz, au fost descoperiţi suspecții, angajați ai companiei, şi au fost informate autoritățile locale de poliție pentru investigații suplimentare. Surprizele nu s-au oprit aici.

Analiza minuțioasă a documentelor contabile ale companiei, coroborată cu observațiile tehnice independente făcute de experți, a scos la iveală și o acțiune clară de fraudare a companiei prin supraestimarea costurilor unor servicii prestate de mai mulţi contractori locali. Ulterior încasării plăţilor aferente serviciilor şi produselor vândute companiei, aceştia returnau o parte din diferența de cost angajatului companiei care era responsabil cu semnarea contractelor și recepția serviciilor.

Cum de s-au putut întâmpla aceste fraude într-o organizaţie puternică şi cu valori solide? Concluziile specialiştilor Interdiligence sunt că au fost posibile din cauza lipsei anumitor proceduri interne riguroase de achiziţii de produse şi servicii, de lipsa unei supervizări a proceselor de achiziţie, precum şi de existenţa unui grad mare de lejeritate operaţională de care se bucurau unii manageri.

Proiectul a fost finalizat cu o serie de recomandări din partea Interdiligence, pe baza constatărilor dezvăluite, printre care: colaborarea cu autoritățile de poliție pentru investigarea plângerilor penale privind furtul calificat de combustibil și utilaje; inițierea unei anchete administrative pentru a stabili implicarea angajaților în acțiuni frauduloase și aplicarea de sancțiuni administrative; îmbunătățirea procedurilor de monitorizare a activităților de producție şi transport.

Acţionarii Adeplast au anunţat, luni, că au decis să vândă societatea către grupul elveţian Sika AG, un jucător global pe piaţa materialelor chimice pentru construcţii, tranzacţia fiind condiţionată de autorizarea Consiliului Concurenţei.

Potrivit unui comunicat al Adeplast, tranzacţia îndeplineşte dorinţa lui Marcel Bărbuţ, fondatorul companiei, care a transformat societatea în cel mai important producător de termoizolaţii din România şi într-un jucător regional în Europa de sud-est.

„Adeplast reprezintă munca de o viaţă a tatălui nostru, Marcel Bărbuţ şi este o poveste minunată de succes a unui român. Sperăm că Sika va continua această poveste şi va duce societatea pe culmi şi mai înalte, ca parte a unuia dintre cele mai importante grupuri din această industrie la nivel european, în timp ce noi ne pregătim să ne urmăm propriul drum”, a declarat Alexander Bărbuţ, reprezentantul acţionarilor Adeplast.

Cine este cumpărătorul

Sika este o societate de materiale chimice specializate, cu o poziţie importantă pe piaţa dezvoltării şi producţiei de sisteme şi produse de etanşare, lipire, amortizare, consolidare şi protecţie utilizate în sectorul construcţiilor şi în industria auto.

„Cu Sika de partea sa, Adeplast îşi va întări forţele, atât ca angajator atractiv, cât şi ca partener de încredere şi contribuitor important la economia ţării”, a spus Daniel Stăncescu, director general Adeplast.

Sika are filiale în 101 ţări din întreaga lume şi deţine peste 300 de unităţi de producţie. Cu peste 24.000 de angajaţi, Sika previzionează o cifră de afaceri ce va depăşi opt miliarde de franci elveţieni în anul fiscal 2019.

„Adeplast este un lider consacrat al industriei, ce va consolida semnificativ prezenţa produselor noastre de finisaje pentru construcţii pe piaţa aflată în plină expansiune din România. Îmbunătăţirea accesului la canalul de distribuţie va oferi oportunităţi interesante de cross-selling, va creşte penetrarea noastră pe piaţă şi va permite dezvoltarea continuă a ambelor societăţi. Le urăm un bun venit călduros angajaţilor Adeplast în echipa Sika şi suntem convinşi că împreună vom avea parte de un viitor plin de succese”, a afirmat Ivo Schadler, Manager Regional Sika EMEA.

Adeplast, în cifre

Adeplast are sediul în Ploieşti şi produce o gamă largă de mortare pentru construcţii şi izolaţii termice (EPS) pentru soluţii de anvelopare a construcţiilor. Societatea operează patru fabrici moderne în Oradea, Ploieşti, Roman şi Isalniţa, care asigură acoperire naţională, având potenţialul de a deservi şi ţările învecinate.

Cu 470 de angajaţi, Adeplast a realizat o cifră de afaceri de 474 milioane de lei în anul 2018. Societatea a fost fondată în 1993 în Oradea de către Marcel Bărbuţ. 

Proprietarii Adeplast au fost asistaţi în această tranzacţie de către Alantra şi BI Corporate Finance, precum şi de casa de avocatura Wolf Theiss

Cei mai bogaţi oameni ai lumii au suferit anul trecut de o diminuare a averilor lor, din cauza incertitudinilor geopolitice şi a pieţelor bursiere volatile, se menționează într-un raport publicat recent de UBS şi PwC.

Conform raportului menționat, averea miliardarilor din întreaga lume a scăzut anul trecut cu 388 miliarde dolari, până la 8.539 miliarde dolari.

Prima diminuare a averii din ultimul deceniu

„Averea miliardarilor a scăzut în 2018 pentru prima dată după 2008 din cauza factorilor geopolitici”, a declarat Josef Stadler, responsabil pentru persoanele ultra-înstărite UBS Global Wealth Management.

Cea mai afectată a fost China şi regiunea Asia-Pacific la nivel general. Astfel, averea netă a celor mai bogaţi chinezi a scăzut cu 12,8% în dolari pe fondul prăbuşirii pieţelor bursiere şi a unei monede locale mai slabe, în condiţiile în care în 2018 a doua mare economie a lumii a înregistrat cel mai slab ritm de creştere economică din ultimele trei decenii.

Potrivit raportului, numărul miliardarilor chinezi a scăzut cu 48 până la 325, însă chiar şi aşa gigantul asiatic a produs 56 de noi miliardari în 2018.

În SUA, numărul miliardarilor a crescut

În regiunea Asia-Pacific, numărul miliardarilor a scăzut cu 7,4% până la 753. În Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, averea miliardarilor a scăzut cu aproape 6,8% până la 2.400 miliarde dolari. În Germania, ţară care după SUA şi China are cei mai mulţi miliardari, numărul acestora a scăzut cu nouă până la 114 miliardari.

La nivel global, numărul miliardarilor a scăzut peste tot, exceptând SUA, unde la finele lui 2018 erau 89 de miliardari faţă de 80 la finele lui 2017.

„Acest raport scoate în evidenţă rezistenţa economiei americane”, a subliniat John Matthews, directorul diviziei de private wealth management la UBS în Statele Unite.

Raportul UBS/PwC, citat de Agerpres, mai arată că numărul femeilor miliardare a crescut cu 46% în ultimii cinci ani astfel că acum sunt 233 femei miliardare, în creştere faţă de 60 în 2013.

Pieţele bursiere şi-a revenit după scăderea înregistrată la finele lui 2018, dar cu toate acestea cele mai bogate familii rămân îngrijorate în legătură cu evoluţiile globale precum tensiunile comerciale şi Brexit până la populism şi schimbările climatice.